Petitie europeana pentru salvarea albinelor

O petiţie care vizează salvarea albinelor a reuşit să strângă numărul necesar de semnături pentru a fi examinată de Comisia Europeană. Iniţiativa 'Salvaţi albinele şi fermierii' a depăşit pragul de 1 milion de semnături, potrivit propriului website. ''Faptul că am reuşit acest lucru în pofida restricţiilor masive cauzate de criza COVID-19 arată cât de mulţi oameni cer o schimbare a politicii agricole'', a declarat Veronika Feicht, reprezentantă a Institutului pentru mediu din Munchen, unul dintre organizatorii acestei campanii. 

Petiţia solicită ca legislaţia UE să renunţe gradual la pesticidele sintetice, să revină la biodiversitate şi să nu mai pună accentul pe agricultura la scară industrială. Din România s-au adunat peste 31 de mii de semnături, cu peste 30% mai multe decât erau necesare pentru a depăşi pragul minim alocat tarii. Petitia a fost initiata de 90 de organizații din 17 țări ale Uniunii Europene si solicită ca utilizarea pesticidelor sintetice în agricultura trebuie redusă cu 80% până în 2030, și complet eliminată până în 2035. Intre initiatori se afla si Federatia Asociatiilor Apicole din Romania, Romapis. 

L-am intrebat pe vicepresedintele acestei organizatii, Constantin Dobrescu, de ce era necesar acest demers:

"Este foarte mare nevoie de o asemenea inițiativă pentru că albinele, și nu numai albinele, toate insectele polenizatoare se află într-un declin - un declin accentuat dovedit științific și care are efecte foarte importante de lungă durată și pe foarte multe planuri. Există studii făcute, de exemplu, în Germania în niște zone protejate în care nu se face agricultură intensivă, agricultura asta care e bazată pe folosirea intensivă a pesticidelor și pe monoculturi. Deci, într-o asemenea regiune s-a constatat un declin, într-o perioadă de vreo 30 de ani, de circa 70 la sută a masei polenizatorilor. Asta însemnând insectele. Insectele sunt cumva la baza lanțului trofic. In momentul în care dispar insectele este ca și cum ar dispărea planctonul din mare. Toată viața este pusă în pericol, inclusiv a noastră a oamenilor. Nu e o glumă! Vă dați seama ce se intâmplă în zonele agricole în care se practică această agricultură industrială, unde se folosesc foarte multe pesticide. Albinele suferă, apicultorii au și ei de suferit, dar gândiți-va la bieții bondari, la albinele solitare... Pe ei nu-i apără nimeni. Deci ei dispar, dispar specii, sunt niște pierderi cu urmări extraordinar de importante."

Albinele, dar și alți polenizatori, sunt indispensabili pentru prezervarea ecosistemelor și a biodiversității. Până la o treime din producția alimentară a oamenilor și două treimi din fructele și legumele zilnice au la bază polenizarea făcută de albine și alte insecte. Cu toate acestea, existența lor este amenințată de contaminarea constantă cu pesticide și pierderea habitatului din cauza agriculturii industriale, subliniază Federația Asociațiilor Apicole din România. Petitia mai atrage atentia ca ecosistemele naturale din zonele agricole trebuie să fie restaurate urgent, astfel încât agricultura să devină un factor cheie în recuperarea biodiversității. Pentru aceasta, fermierii au nevoie de sustinere în tranziția către agroecologie. Fermele mici, diverse și durabile trebuie favorizate, iar agricultura ecologică extinsă. Trebuie promovate formarea și cercetarea în agricultura fără pesticide și fără organisme modificate genetic, se arată în textul petiției. 

Constantin Dobrescu explica: "Agricultura este tributară, plătește un tribut către industria agrochimică. S-au format anumite obiceiuri în practicile agricole actuale care implică în mod masiv folosirea acestor pesticide, care sunt mult mai toxice față de primele generații. Deci de la o generație la alta ele devin mult mai periculoase pentru insecte, dar să știți că și pentru populație. Vrând - nevrând, acestea se regăsesc și în hrană. Această idee cum că nu s-ar putea face agricultură fără aceste otrăvuri este total falsă. Există studii științifice care demonstrează că Europa ar fi autosustenabilă din punct de vedere al producției de alimente. Evident, cu unele schimbări ale mentalităților: de exemplu să nu mai mâncăm carne mai mult de două ori pe săptămână. Adică o scădere cumva a importanței zootehniei în așa fel încât să ne mulțumim cu o producție vegetală ceva mai consistentă, în condițiile unei agriculturi ecologice. Deci agricultura ecologică este posibilă. Agricultorii care deja au îmbrățișat această modalitate de producție cunosc subiectul, știu că este posibil, știu că această idee cum ca fără pesticide lumea ar muri de foame este eronată, este falsă, e chiar o minciună am putea spune..."

Iniţiativa cetăţenească europeană a fost introdusă de Tratatul de la Lisabona. Aceasta permite unui milion de cetăţeni din cel puţin un sfert dintre statele membre UE să invite Comisia Europeană să prezinte propuneri legislative în domeniile de competenţă ale executivului comunitar. Totuşi, la cererea statelor membre care au avut nevoie de timp pentru a institui mecanisme de certificare a declaraţiilor de susţinere, cetăţenii au putut lansa astfel de iniţiative abia de la 1 aprilie 2012.