Pe piaţa auto din România a revenit, după o absenţă de 11 ani, Salonul Internaţional Auto Bucureşti, unde vizitatorii au putut admira 20 de mărci cu peste 150 de modele de automobile si vehicule pe 2 sau 3 roţi.
Pe piaţa auto din România a revenit, după o absenţă de 11 ani, Salonul Internaţional Auto Bucureşti, unde vizitatorii au putut admira 20 de mărci cu peste 150 de modele de automobile si vehicule pe 2 sau 3 roţi. Cum viitorul aparţine mobilităţii sustenabile, de la SIAB 2018 nu au putut lipsi modelele 100% electrice sau hibride sau cele cu alimentare pe hidrogen, acestea fiind dotate cu tehnologii de vârf pe care industria auto le propune pentru reducerea poluării din marile oraşe.
Daca este SIAB gura de aer necesară supravieţuirii pieţei de specialitate într-o perioadă economică vulnerabilă si instabilă, ne spune George Grigorescu, preşedintele APIA, organizatorul acestui eveniment "Este o relansare a interesului deschiderii către public şi implicarea directă a constructorului, acest element definitoriu care distinge Salonul Internaţional Auto Bucureşti de alte târguri şi târguşoare care au avut loc în anii trecuţi şi care vor putea avea loc în viitor dar nicio astfel de manifestare nu este de amploarea SIAB-ului, Salonului Internaţional Auto Bucureşti. Şi faptul că constructorii sunt aici înseamnă că ei cred în piaţa românească şi în acelaşi timp dinamica pieţei face posibilă această participare."
Preşedintele Donald Trump a anunţat planuri privind impunerea unor taxe pe importurile de aluminiu şi oţel. Cum ar putea afecta acest lucru producţia de componente auto din România, ne răspunde acelaşi George Grigorescu, Preşdintele APIA "Componentele auto româneşti care constituie produsele rezultate din industria orizontală auto din România sunt destinate în principal producţiei europene, ele nu prea ajung pe piaţa americană. Principalele grupuri de automobile şi de producători de componente , ca să o luăm aşa continental, pe cel mai mare angajator din România, Inna Schaeffler, de exemplu, din Germania, Kutchinson, producătorii de centuri auto, în zona Braşovului, deci avem multă industrie orizontală auto în zona Braşov, Sibiu, Timişoara, şi alimentează în primul rând industria europeană. Nu ştiu ce pondere din aceste produse ajunge pe piaţa americană, aşa că, e interesantă sau poate avea implicaţie politica domnului Trump asupra dinamicii schimburilor europeano-americane, nu cred că ne afecteză pe noi, industria auto din România."
La nivel mondial se vorbeşte tot mai mult despre vehiculele prietenoase cu mediul, "eco friendly", ţara europeană cu cele mai multe maşini electrice fiind Norvegia. Vânzările de hibride şi electrice au totalizat 3,8 milioane de unităţi în întreaga lume, pe primul loc situându-se vânzările maşinilor pe benzină, 62 de milioane de unităţi, urmate de numărul de maşini diesel vândute, aprox 14 milioane de unităţi. Trebuie să nu uităm de constructorul autohton, Dacia, care a a vandut, in 2017, peste 655.000 de vehicule, cu 12,2% mai multe decat in anul anterior. Cum este primită piaţa vehiculelor verzi, aflăm de la George Grigorescu: "Cu interes si cred că este intersantă şi prin prisma bonificaţiilor acordate de autorităţi prin programul Rabla Plus. Suntem una dintre ţările europene cu un program foarte consistent la acest capitol. Cu ajutorul acordat achiziţiei unui vehicul 100% electric sau unui vehicul hibrid. Problema nu este aici şi reticenţa cumpărătorilor potenţiali, cumpărători care vor creşte, cu siguranţă în 2018 vânzările de maşini electrice şi hibrid vor fi mai mari decât cele de anul trecut, dar reticenţa lor vine din zona infrastructurii, infrastructura de staţii de realimentare rutiere unde se pare, chiar discutam zilele trecute cu domnul Brezuică din partea Administraţiei Fondului de Mediu, care are un program foarte intersant de investiţii privind echiparea axelor rutiere principale din România cu staţii de încărcare rapidă. Va fi un element întradevăr încurajator dar sunt foarte ingrijorat şi descurajat dacă mă gândesc la ce se întâmplă cu capacitatea de încărcare la domiciliu. Dacă ne uităm ce dificultăţi sunt, ce costuri, câtă birocraţie, pentru a trage 50 de metri de curent şi dacă ne uităm, capacităţile instalate în acele acorduri de racordare la reţea, cât de limitate sunt, ne dăm seama că n-avem niciun fel de şansă."
"Comportamentul la volan, între responsabilitate şi sisteme de asistență", Cum sunt şoferii din România, si dacă sunt dispuşi să se reevalueze, ne vorbeşte Preşedintele APIA, George Grigorescu, pilot şi trainer de conducere defensivă. "Toţi colegii mei din zona prestatorilor de cursuri de "Defensive driving", care, de fapt, noi predăm conducerea corectă, până la defensivă îi învăţăm pe oameni cum să conducă corect şi ne lovim la orice astfel de curs de realităţile perormanţelor conducătorilor auto. Ce regret eu, o mare parte a conducătorilor auto sunt proşti şi răi. Deci este un cocktail românesc, exploziv, care generează cei 2000 de morţi pe şoselele din România. Morţi.. Lasând la o parte accidentele rutiere care sunt grave, pentru că răniţii uşor, dispar. Avem răniţi uşor în zona pietonală dar în accidentele rutiere avem răniţi grav pentru că asta-i altă păcăleală a vehiculelor, căpătăm încredere, se referă exact la aceşti conducători proşti şi răi, au încredere că au ABS, ESP, AFU, TSC, toate minunile posibile şi anvelopele lor late de 245 şi nu se mai poate întâmpla nimic. Legile fizicii rămân aceleaşi şi această încredere excesivă în performanţele tehnice ale maşinii îi face să neglijeze şi să supraevalueze capacităţile lor de control al maşinii într-o situaţie critică şi de aici rezultă accidentele foarte grave. Oricum, suntem pe ultimul loc în Europa, în ceea ce priveşte numărul de accidente raportate la mia de locuitori, la numărul de maşini în circulaţie samd, şi nu cred că situaţia se va îmbunătăţi"
Linkuri utile
Copyright © . All rights reserved