În 2014, indicele de referinţă BET al Bursei de Valori Bucureşti, care arată evoluţia cotaţiilor celor mai lichide 10 acţiuni, a crescut cu 9,07%, până la 7.083 de puncte.
În 2014, indicele de referinţă BET al Bursei de Valori Bucureşti, care arată evoluţia cotaţiilor celor mai lichide 10 acţiuni, a crescut cu 9,07%, până la 7.083 de puncte. În cursul anului trecut, indicele de referinţă BET a atins un minim pe 14 martie, la 6.135 de puncte, şi un maxim pe 1 octombrie, la 7.278 de puncte.
Cele mai tranzacţionate acţiuni în 2014 au fost cele ale Fondului Proprietatea (n.a - fond de investiţii creat în 2005 de către Guvernul României în scopul despăgubirii persoanelor ale căror proprietăţi au fost confiscate abuziv în timpul regimului comunist şi sunt imposibil de retrocedat în natură. Fondul Proprietatea este unul dintre cele mai importante fonduri de investiţii din zona Europei Centrale şi de Est datorită participaţiilor pe care le deţine la unele dintre cele mai importante companii din economia României, companii din domeniile producţiei de energie electrică, petrolului, gazelor naturale şi de utilităţi. Printre aceste companii se numără Enel Distribuţie Muntenia, GDF Suez Energy România, Nuclearelectrica, Hidroelectrica, OMV Petrom, Transgaz şi Romgaz) care au înregistrat o creştere a cotaţiilor de 7,5%, urmate de acţiunile Băncii Transilvania, cu o creştere de 15,64%, şi Romgaz, în creştere cu 3,42%.
Să notăm şi că anul 2014 a adus pentru piaţa de capital din România o ofertă publică record pe Bursa de Valori Bucureşti, prin care compania Electrica a atras 1,95 de miliarde de lei (cca. 440 de milioane de euro) de la investitori, dar şi transformări majore, eforturile fiind îndreptate spre proiectul dobândirii statutului de piaţă emergentă, de la cel de piaţă de frontieră. Derulată în perioada 16 – 25 iunie 2014, oferta Electrica a adus pe bursa românească aproximativ 2.000 de noi investitori şi reprezintă cea mai mare listare la bursa românească şi prima privatizare utilizând exclusiv piaţa de capital autohtonă. La începutul anului, piaţa locală a fost influenţată de evenimentele externe. Tensiunile din Ucraina au generat scăderi ale rulajelor şi cotaţiilor pe Bursa de Valori Bucureşti, punctul culminant fiind atins în data de 14 martie, înaintea referendumului din Crimeea. Pe fondul acestor scăderi au apărut şi oportunităţi de investiţii pe care investitorii le-au fructificat parţial. Astfel, din 14 martie şi până la 7 aprilie, indicele reprezentativ al bursei, BET, a avansat cu peste 5%, iar alte nouă companii s-au apreciat cu 3%-10%, în frunte cu Transelectrica şi Banca Transilvania.
Ulterior, tensiunile din Ucraina au fost ignorate de piaţă, care s-a concentrat din nou pe fundamentele pozitive. Anul 2014 a adus şi Legea privind desfiinţarea pieţei Rasdaq, care prevede că activitatea acestei pieţe şi a pieţei valorilor mobiliare necotate încetează de drept la 12 luni de la intrarea în vigoare a legii. Astfel, companiile de pe piaţa Rasdaq şi de pe piaţa valorilor mobiliare necotate trebuie să decidă în următoarele luni dacă se vor muta pe piaţa reglementată sau pe sistemul alternativ de tranzacţionare al Bursei de Valori Bucureşti. Pe piaţa Rasdaq sunt listate peste 900 de companii, cu o capitalizare cumulată de 7,5 miliarde de lei (cca. 1,7 miliarde de euro). Statutul Rasdaq a fost una dintre cele mai problematice situaţii care au afectat opinia investitorilor despre piaţa de capital, deoarece această piaţă nu este încadrată, conform directivelor europene, nici în categoria pieţelor reglementate, nici în cea a sistemelor alternative de tranzacţionare.
Despre una dintre cele mai recente iniţiative de pe piaţa de capital a oferit amănunte preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), Mişu Negriţoiu: „Noi am lansat, foarte de curând, un program de informare financiară, îi zicem un program educaţional. Este asfedu.ro, se poate accesa pe site-ul ASF, asfromania.ro, care dă detalii, ce fel de instrumente sunt pe piaţă, cum se investeşte. Dincolo, însă, de informarea consumatorilor, rolul nostru este să asigurăm stabilitatea şi încrederea pe pieţe. Avem lansat acum un program căruia noi îi zicem STEAM, pentru că el se adresează investitorilor români şi investitorilor străini, care are în vedere, pe de o parte, să consolideze infrastructura pieţei, să nu se mai întâmple nenorociri de genul celor care au mai fost cu acţiuni pierdute, să fie transparente, să fie lichide pieţele, să existe suficiente instrumente de piaţă, atât acţiuni, cât şi obligaţiuni, şi să facem o informare. Avem un program special căruia noi îi zicem piaţa de capital pentru toţi, ca să aducem cât mai mulţi investitori individuali pe piaţa bursieră,, pe pieţele reglementate la toate instrumentele şi să creăm această încredere şi să creăm şi o simplificare a procedurilor, deschiderea conturilor, tranzacţiile etc., cui te adresezi dacă vrei să cumperi nişte acţiuni sau obligaţiuni. Dar ce pot să vă spun, aşa, în general, este că veniturile din aceste instrumente, de la obligaţiunile de stat la obligaţiunile corporatiste, acţiuni, sunt mai mari decât dobânzile de pe piaţa bancară.”
Preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară a prezentat şi alte informaţii despre piaţa românească de capital: „În România, acum, sunt fonduri mutuale foarte solide, foarte bune, la fel de bune ca şi băncile solide, şi în care se poate avea încredere. Poţi să cumperi acţiuni la aceste fonduri şi aceste fonduri sunt cu participare internaţională, majoritatea, dar şi cu participare locală. Un exemplu: s-a dus vremea aventurilor şi construcţiilor piramidale pe pieţele financiare din România. După aceea, sunt, la fel, tranzacţii şi emitenţi foarte buni. Adică sunt emitenţi societăţi de stat furnizoare de electricitate, gaze sau societăţi bancare, care sunt de mare încredere şi ale căror titluri poţi să le cumperi. Noi îi verificăm, chiar din momentul în care ei se listează, şi facem emisiunea. În România, piaţa de capital a fost construită astfel: în perioada de privatizare, societăţile au fost mai mult împinse de la spate. Asta a fost piaţa Rasdaq, care acum se lichidează. Noii emitenţi sunt verificaţi în detaliu când se listează, pentru că ei, când se listează, noi avem responsabilitatea ca să fie şi ei de încredere. Aceasta este activitatea noastră de supraveghere, asta facem. Şi noi aducem pe piaţă instrumente din ce în ce mai bune, în care oamenii să aibă încredere.”
Pe 25 februarie, la Bursa de Valori Bucureşti, va fi lansată o nouă piaţă de acţiuni, dedicată întreprinderilor mici şi mijlocii, piaţă intitulată AeRO. „Este o piaţă nouă, pentru afaceri inovatoare, creative”, a spus directorul general al Bursei de Valori Bucureşti, Ludwik Sobolewski. „Ceea ce ne interesează este să nu avem numai companii cotate, ci să să vedem că acestea au trecut cu succes testul pieţei. În 25 februarie, vom avea primele companii AeRO care vor obţine bani şi care vor atrage investitori. Lansarea AeRO va fi o realizare şi când vorbim despre piaţa de capital din România. Pot să vă asigur că piaţa AeRO este un proiect strategic al Bursei de Valori”, a mai afirmat Ludwik Sobolewski.
Linkuri utile
Copyright © . All rights reserved