Conform celor mai recente date disponibile, vânzările de medicamente din România, la preţ de distribuţie, au scăzut în primul trimestru al acestui an cu 4%.
Conform celor mai recente date disponibile, vânzările de medicamente din România, la preţ de distribuţie, au scăzut în primul trimestru al acestui an cu 4%, comparativ cu perioada similară a anului trecut, până la 668,8 milioane de euro. Directorul general al Cegedim România, Petru Crăciun, a declarat că "evoluţia din trimestrul 1 a fost din nou sub aşteptări, pe fondul unei ierni mai calde decât de obicei, ceea ce a dus la scăderea pieţei, atât la nivelul trimestrului I, cât şi la nivelul ultimelor 12 luni. Pentru anul 2014, prognoza indică în continuare o uşoară scădere”, a mai declarat Petru Crăciun. În perioada analizată, vânzările prin farmacii au scăzut cu 3,9%, până la 580,6 milioane de euro, iar cele prin spitale cu 4,9%, până la 88,2 milioane euro.
Cât despre ceea ce se întâmplă pe piaţa de profil, informaţii am aflat de la directorul executiv al Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente, Dan Zaharescu:
„Avem companii care îşi reorganizează sau îşi restrâng activitatea. Pe de altă parte, sistemul de taxare din România în piaţa farmaceutică a atins un nivel care este greu de suportat şi aici vorbesc de acea taxă clawback care de fapt este un mecanism care asigură rectificarea bugetului de medicamente pentru România. La ora actuală, această taxă a ajuns să fie 20%, se aplică pe valoarea rambursată a medicamentelor, deci este o taxă pe cifra de afaceri. Sunt foarte mulţi producători de medicamente şi practic prin această taxă noi, producătorii de medicamente, asigurăm accesul a doi din zece pacienţi români la medicaţie gratuită în acest moment. Preţul medicamentelor care se eliberează prin prescripţie medicală în România este stabilit de către Ministerul Sănătăţii după un algoritm care fixează acest preţ la nivelul minimului dintr-un coş de 12 ţări ale Uniunii Europene, ţări care sunt recunoscute ca fiind ţările cu cele mai mici preţuri la medicamente. În acest context, pe de o parte avem cele mai mici preţuri din Uniunea Europeană, iar pe de altă parte, avem un sistem de taxare care penalizează industria farmaceutică.”
Există, totuşi, medicamente al căror preţ este mai mare decât în alte ţări europene. Dan Zaharescu: „Medicamentele care se eliberează pe bază de prescripţie medicală sunt controlate de către stat. Dar există şi aşa-numitele medicamente „over the counter”, deci cele care se eliberează fără prescripţie medicală, pentru care preţul fluctuează liber în funcţie de evoluţia cursului de schimb leu-dolar sau euro, plus o serie întreagă de factori care pot influenţa aceste preţuri cum sunt o cerere mai mare de pe piaţă care nu poate să fie asigurată de furnizor şi atunci cresc preţurile. Există anumite categorii de medicamente, de exemplu ibuprofen, aspirină ş.a.m.d. pentru care preţul ar fi putut să crească şi la unele tipuri de medicamente poate să fie chiar mai mare decât în celelalte ţări ale Uniunii Europene. Dar pentru aceste medicamente preţul mai mare este justificat prin acea libertate a preţului pentru această categorie de medicamente.”
Dar cât de mare este consumul de medicamente în România? (Dan Zaharescu) „În peisajul european, România şi Bulgaria sunt ţările care au cele mai mici consumuri de medicamente pe cap de locuitor. Din păcate, nu suntem mai sănătăşi decât ceilalţi europeni, ci, din contră, accesul este mult mai restricţionat şi accesul este restricţionat pe de o parte de nivelul scăzut al veniturilor pe care le avem în România, dar şi de nivelul mic al alocaţiilor bugetare pentru medicamente. Ce este interesant de observat este faptul că, per global, piaţa medicamentelor reprezintă cam un sfert din totalul cheltuielilor din sistemul sanitar. Foarte mulţi ani am fost obişnuiţi să spunem că sistemul sanitar este o gaură neagră şi că nu merită să primească mai mulţi bani până nu se restructurtează, nu se reformează ş.a.m.d. Acest sfert din piaţă care este reprezentat de piaţa medicamentelor practic în ultimii ani s-a restructurat drastic şi au fost eliminate marea majoritate a pierderilor din sistem, preţurile fiind la nivelul cel mai mic din Uniunea Europeană. Şi pe această cale risipa a fost stopată, nu mai există o creştere necontrolată tocmai datorită măsurilor care au fost adoptate în ultimii ani de către autorităţi, deci este o piaţă unde din acest moment putem să punem mai mulţi bani, fiindcă rezultatele se vor vedea imediat.”
Ierarhia principalelor 10 corporaţii ca valoare a vânzărilor în România nu s-a modificat în ultima perioadă, pe podium fiind Hoffmann La Roche, urmată de Sanofi, inclusiv producătorul bucureştean Zentiva, şi Novartis. Topul primilor 10 jucători de pe piaţă este completat de Servier, Pfizer, GlaxoSmithKline, Ranbaxy, care deţine fabrica Terapia de la Cluj, Merck & Co, AstraZeneca şi Krka. În eşalonul 11-20 se regăsesc, în ordine, companiile Johnson&Johnson, Antibiotice Iaşi, cu capital de stat, Abbvie, Teva, Menarini, Bayer, Bristol Myers Squibb, Alvogen, Actavis şi Eli Lilly.
Linkuri utile
Copyright © . All rights reserved