Liderii UE au discutat despre finanțarea relansării economiei, grav afectată de pandemia de coronavirus.
Lumea se confruntă, în prezent, cu una dintre cele mai grave crize sanitare din ultimii zeci de ani generate de temutul virus SARS CoV-2, care a provocat şi un șoc major pentru economia europeană, dar și cea mondială. Inchiderea granițelor, restricțiile de călătorie, suspendarea temporară a activității, scăderea vânzărilor, măsurile de distanțare fizică adoptate pentru a limita răspândirea noului coronavirus au afectat negativ numeroase sectoare ale economiei. Pentru a contracara efectele în lanț ale pandemiei, lideri europeni au făcut un apel la solidaritate pentru luarea unor măsuri care să atenueze impactul coronavirusului, ce stârnește îngrijorări tot mai mari.
Potrivit prognozelor Fondului Monetar Internațional, este de aşteptat ca Uniunea Europeană să înregistreze o scădere record a PIB-ului de 7.1% anul acesta, în timp ce criza care ameninţă cele 19 ţări din zona euro riscă să fie cea mai gravă din scurta istorie a monedei unice, lansată în 1999. Joi, în timpul unui summit, cei 27 de lideri ai Uniunii Europene au cerut Comisiei Europene să pregătească un plan de ieşire din criză, ce ar urma să includă o propunere bugetară pentru perioada 2021-2027, inclusiv un fond pentru redresarea economiei europene după măsurile de izolare adoptate pentru a limita pandemia COVID-19. Planul ar urma să fie prezentat luna viitoare. Cu toate că nu a fost stabilită o sumă exactă, oficialii vorbesc despre un plan care ar trebui să se încadreze între 1 și 1,5 trilioane de euro.
Preşedintele francez Emmanuel Macron a admis că nu există un consens între ţările blocului comunitar cu privire la transferuri bugetare către regiunile şi sectoarele cele mai afectate de criză. El a pledat pentru un vast plan de relansare, care să includă nu numai împrumuturi ci şi aceste transferuri financiare, apreciind că ''dacă se renunţă la o parte a Europei, toată Europa va cădea''. Profund afectate de pandemie, țările din sudul Europei precum Italia și Spania au pledat, din nou, în favoarea unei datorii comune, ceea ce le-ar permite să beneficieze de dobânda scăzută a ţărilor nordice.
Cancelarul german Angela Merkel a promis, în spirit de solidaritate, contribuţii mult mai mari din partea ţării sale la bugetul UE pe o perioadă limitată. Seful statului român, Klaus Iohannis, susține crearea unui fond de redresare economică, de care să poată beneficia toate statele membre, ca un instrument suplimentar faţă de măsurile de sprijin luate anterior deja la nivel european și care să fie utilizat pentru nevoile sectoriale reale cum sunt sectoarele economic și medical, cele mai afectate de pandemie. Pe de altă parte, Klaus Iohannis a anunţat că va susţine ferm şi în continuare politica de coeziune şi cea agricolă comună, care, a subliniat el, nu îşi pierde relevanţa în actualul context complicat.
Linkuri utile
Copyright © . All rights reserved