Partidele aflate la putere la Bucureşti şi-au anunţat priorităţile în an pre-electoral.
O majoritate parlamentară confortabilă, de circa 70%, cât are aşa-numita mare coaliţie guvernamentală de la Bucureşti, ar presupune o funcţionare fără greş atât a echipei executive, cât şi a parteneriatului dintre formaţiunile componente, PSD, PNL şi UDMR. Nu-i, însă, totul lapte şi miere în rândurile Puterii. Un protocol semnat între partide prevede ca, la sfârşitul lui mai, social-democratul Marcel Ciolacu să-i ia locul liberalului Nicolae Ciucă la şefia Guvernului, iar acesta din urmă să preia preşedinţia Senatului, asigurată acum, interimar, de colega sa de partid Alina Gorghiu. PNL, spune Ciucă, susţine respectarea integrală a protocolului agreat cu toţi membrii coaliţiei, care presupune rotaţii atât la conducerea Guvernului, cât şi la nivelul unor ministere, şi consideră inoportună o eventuală renegociere a portofoliilor.
Ciolacu, în schimb, şi-ar dori ca PSD să păstreze ministerele unde colegii săi ar fi făcut performanţă, precum Transporturile sau Finanţele. "Să intrăm în aceste discuţii şi în aceste dezbateri, care consumă timp, cu patru luni înainte ca rocada efectiv să se producă, din punctul meu de vedere este nefolositor" - replică prim-ministrul liberal, care anunţă că, în perioada următoare, va avea loc o evaluare a rezultatelor fiecărui ministru. Cei ai PNL vor fi evaluaţi inclusiv în cadrul unui grup intern de lucru, ce va elabora şi strategia partidului în perspectiva anului electoral 2024, jalonat de alegeri locale, europarlamentare, legislative şi prezidenţiale.
Până atunci, liberalii declară prioritără adoptarea legilor educaţiei, parte a proiectului prezidenţial 'România educată', lansat, acum aproape un deceniu, de şeful statului şi de liderul de facto al PNL, Klaus Iohannis, şi nefinalizat nici până azi. PNL mai anunţă că se va axa în sesiunea parlamentară care începe miercuri şi pe adoptarea proiectelor privind aşa-numitele pensii speciale, ce nu respectă principiul contributivităţii, şi pe creşterea pragului pentru impozitarea pensiilor de la 2.000 de lei (echivalentul a circa 400 de euro) la 3.000. Şi pentru PSD, susţine preşedintele Ciolacu, prioritatea numărul unu sunt pensiile speciale, iar partidul vrea să găsească forma constituţională pentru ca acest capitol să fie închis odată pentru totdeauna în România. Îndeplinirea jaloanelor prevăzute în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, convenit de decidenţii de la Bucureşti cu cei de la Bruxelles, e, de asemenea, esenţială pentru social-democraţi, fiindcă de aceasta depinde accesarea fondurilor europene. Impozitarea mai riguroasă a marilor companii, reducerea taxării pe muncă şi un pachet de măsuri privind scăderea sau eliminarea TVA la produsele alimentare de bază sunt alte promisiuni lansate de PSD la început de sesiune parlamentară. Toate aceste măsuri trebuie, însă, agreate şi de PNL şi UDMR. Iar analiştii politici de la Bucureşti nu se hazardează să afirme că vor şi fi adoptate.
Linkuri utile
Copyright © . All rights reserved