Politica monetară şi prognoze economice

După aproape 1000 de zile în care menţinuse rata dobânzii de politică monetară la 1,75%, Banca Naţională a României a decis, în prima şedinţă a Consiliului de Administraţie din acest an, majorarea acesteia la 2%, iar acum, într-o nouă şedinţă, a hotărât un nivel de 2,25%. Evoluţia este în acord cu estimările majorităţii economiştilor şi survine pe fondul creşterii inflaţiei. Nivelul dobânzii cheie este important în principal pentru băncile comerciale care se împrumută de la BNR la nivelul acestei dobânzi, dar şi pentru investitorii străini care preferă ţările în care dobânzile sunt ridicate, pentru a obţine randamente cât mai bune. 

Guvernatorul Băncii Centrale, Mugur Isărescu, a precizat că această măsură este menită să tempereze inflaţia, astfel încât creşterea preţurilor să nu afecteze populaţia şi firmele. El a apreciat şi că majorarea dobânzii cheie va fi urmată cel mai probabil de creşterea ROBOR la trei luni, indice care influenţează rata dobânzilor la creditele în lei. În consecinţă, acestea se vor scumpi, dar scumpirea va fi moderată, a estimat Mugur Isărescu. 

Potrivit specialiştilor, dacă dobânda de politică monetară rămâne mult în urma inflaţiei, apare presiune pe curs, iar Banca Centrală trebuie să intervină vânzând valută şi scoţând astfel lei din piaţă, iar dobânda ajunge să crească oricum în aceste condiţii. Dacă, însă, Banca Centrală reacţionează la timp la creşterea inflaţiei majorând dobânda, costurile pentru întreaga economie vor scădea, volatilitatea se va diminua, la fel şi costurile împrumuturilor pe termen lung. 

Guvernatorul Băncii Centrale a mai spus că piaţa valutară funcţionează bine în România, cursul este stabilit de cererea şi oferta de pe piaţă, iar Banca Naţională nu poate interveni asupra cursului, pentru că ar afecta mecanismele economice. 

În aceeaşi zi în care la Bucureşti se luau aceste decizii, Comisia Europeană a avertizat că inflaţia a început să crească în România în a doua parte a anului trecut, în urma majorării preţurilor la alimente şi la energie. Bruxellesul estimează că avansul economiei României va încetini la 4,5% în acest an şi la 4 procente anul viitor, după ce a accelerat, în 2017, la 6,7% - se arată în Previziunile economice intermediare publicate de forul comunitar. Estimări asemănătoare apar şi în analiza făcută recent de Banca Mondială. În schimb, Comisia Naţională de Prognoză a anunţat, luni, că a revizuit în creştere, la 6,1%, proiecţia privind avansul Produsului Intern Brut, în acest an.