Pregătiri pentru 1 Decembrie

În fiecare an, pe 1 decembrie, Ziua Naţională a Românie este celebrată în întreaga țară, dar și în afara ei, în teatrele de operaţiuni în care sunt dislocaţi militari români sau în comunităţile româneşti de peste hotare. 

La Bucureşti este programată tradiționala defilare pe sub Arcul de Triumf, cu cea mai mare participare a militarilor aliaţi. Aceasta se va desfăşura fără restricţii pentru public, pentru prima oară după pandemie. Parada militară va avea, în plus, faţă de anii precedenţi, cele mai noi achiziţii de tehnică militară modernă din dotarea Armatei Române. Pe lângă români, vor defila şi aproximativ 150 de militari străini din Belgia, Franţa, Macedonia de Nord, Republica Moldova, Portugalia, Statele Unite şi Ţările de Jos, precum şi militari reprezentând ţările aliate contributoare la structurile NATO de pe teritoriul României şi aproximativ 25 de mijloace tehnice, inclusiv aeronave de luptă din Canada, Italia, Spania şi Statele Unite. 

Manifestări speciale de Ziua Naţională vor avea loc şi la Alba Iulia, de unde, vor porni mesaje pentru România, pe 29 noiembrie, în cadrul unui program educativ organizat la Muzeul Principia. Pe 30 noiembrie, când este sărbătorit și Sfantul Andrei, considerat ocrotitorul României, la Alba Iulia sunt programate ceremonii militare de depuneri de coroane la statuile de mare însemnătate pentru actul Unirii. Tot în această zi începe şi 'România tradiţională', un festival de tradiţii şi obiceiuri. Marşul Unirii şi primirea soliilor din cetăţile de scaun vor fi marcate pe 1 decembrie. Tot atunci, va avea loc ceremonia militară, cu trupe şi tehnică de luptă, la care participa aproximativ 850 de militari. Vor fi și detaşamente de defilare cu mijloace terestre, elicoptere și avioane F-16. 

Totodată, din cadrul dispozitivului de defilare pe jos va face parte şi un detaşament de militari francezi din cadrul Grupului de Luptă pentru Apărare Colectivă, dislocat la Cincu, judeţul Braşov. 

Evenimentele marchează şi anul centenarului încoronării Regelui Ferdinand I şi a Reginei Maria, la Alba Iulia, unde în anul 1600 principele Munteniei, Mihai Viteazul, intra în fruntea armatei sale, moment considerat de istoriografia romantică drept prima unire politică a spațiului românesc. 

Supranumit "Întregitorul de ţară", Ferdinand I, a fost primul rege al tuturor românilor, suveranul sub domnia căruia s-a realizat Marea Unire din 1918, cel mai important act din istoria poporului român. Atunci s-au unit cu patria-mama Transilvania, Basarabia și Bucovina. Ferdinand I a fost omul providenţial, al reformei agrare şi al celei electorale, al acţiunilor vizând consolidarea statului naţional unitar român, sub cârmuirea căruia s-a înregistrat cea mai înfloritoare perioadă a statului român modern. Alături de el s-a aflat o personalitate marcantă, Regina Maria, cea care a fost infirmieră pe front, în primul război mondial, şi diplomat în cancelariile europene, cea fără de care, spun istoricii, succesul lui Ferdinand I nu ar fi fost la fel, iar România Mare ar fi fost, cel mai probabil, un deziderat încă şi mai greu de atins.