În preajma vizitei sale aici, Papa Francisc a decis beatificarea a şapte episcopi greco-catolici din România, victime ale dictaturii comuniste.
Papa Francisc a promulgat, marţi, decretul pentru beatificarea celor şapte episcopi greco-catolici români care s-au jertfit pentru credinţă. Site-ul oficial al Sfântului Scaun precizează că este vorba despre Valeriu Traian Frenţiu, Vasile Aftenie, Ioan Suciu, Tit Liviu Chinezu, Ioan Bălan, Alexandru Rusu şi Iuliu Hossu. Toţi au murit în închisorile comuniste sau în libertate riguros supravegheată de poliţia politică, Securitatea, în intervalul 1950-1970, fiindcă au refuzat să fie eliberaţi în schimbul renunţării la religia lor.
România n-a trecut niciodată prin războaie religioase, n-a cunoscut practici inchizitoriale ori arderi pe rug. În Constituţia regală din 1923, bisericile Ortodoxă şi Greco-Catolică, ambele cu un rol uriaş în realizarea Marii Uniri din 1918, erau, deopotrivă, definite drept biserici naţionale. Scoaterea în afara legii a bisericii martire Greco-Catolice de către regimul comunist imediat postbelic s-a făcut după modelul şi la ordinul ocupanţilor sovietici, care nu puteau tolera autoritatea spirituală a Vaticanului asupra credincioşilor rămaşi în spatele Cortinei de Fier. Ca şi în vestul Ucrainei, greco-catolicismul din România a fost prohibit, iar zestrea sa imobiliară a fost fie naţionalizată, fie transferată Bisericii Ortodoxe. 'Lupta mea s-a sfârşit, a voastră continuă' - ar fi spus, pe patul de moarte, episcopul Iuliu Hossu. Cultul său a redevenit legal după Revoluţia anticomunistă din 1989 şi şi-a putut redobândi o parte din proprietăţi.
La ultimul recensământ, 86,5% dintre cetăţenii români s-au declarat ortodocşi, doar 4,6% romano-catolici şi mai puţin de un procent greco-catolici. Potrivit episcopului greco-catolic de Cluj, Florentin Crihălmeanu, este posibil că ceremonia de beatificare a celor şapte prelaţi să fie oficiată chiar de Papa Francisc, la Blaj, pe celebra Câmpie a Libertăţii, loc cu enormă încărcatură simbolică pentru identitatea românilor din Transilvania. Aceasta ar putea fi punctul culminant al vizitei pe care Sanctitatea Sa o va face în România în perioada 31 mai - 2 iunie.
Sub motto-ul 'Să mergem împreună!', Suveranul Pontif va vizita Capitala, Iaşiul (cel mai mare oraş din estul ţării, unde trăieşte o importantă comunitate romano-catolică), Blajul (centru, capitală spirituală a greco-catolicilor români), precum şi sanctuarul franciscan de la Şumuleu Ciuc (centru, zonă cu populaţie majoritar maghiară). Purtătorul de cuvânt al Patriarhiei, Vasile Bănescu, şi-a exprimat bucuria că vizita a fost confirmată şi a evocat bunele relaţii dintre Biserica Ortodoxă Română şi cea Romano-Catolică. În 1999, România devenea, de altfel, prima ţară majoritar ortodoxă vizitată, vreodată în istorie, de un Suveran Pontif.
Invitat de preşedintele creştin-democrat Emil Constantinescu şi de Patriarhul ortodox din epocă, Teoctist, Ioan-Paul al II-lea a fost întâmpinat cu entuziasm şi cu dragoste de sute de mii de români. Care, indiferent de apartenenţa lor confesională, vedeau în el "cel mai iubit Papă din istorie" şi omul cu un rol enorm în prăbuşirea dictaturilor comuniste.
Linkuri utile
Copyright © . All rights reserved