Ministrul Educaţiei din România vrea să transforme apetenţa copiilor pentru internet într-o resursă educaţională.
Grija autorităţilor pentru copiii din România s-a dovedit, în timp, invers proporţională cu nivelul învăţământului. Mai precis, nu a existat ministru al Educaţiei care, de 30 de ani încoace, să nu încerce să inoveze odată ajuns în acest fotoliu. Şi nu puţini sunt cei care s-au aşezat în el! Schimbări în bine au existat, dar şi numeroase bulversări uneori majore, care s-au reflectat în rezultatele dezastroase la evaluările sau examenele de sfârşit de semestru şi de an. Cauzele sunt multiple: cadre didactice tot mai puţine şi, unele, slab pregătite, manuale de o calitate îndoielnică, investiţii insuficiente în infrastructura şcolară sau elevi tot mai interesaţi, de pildă, mai degrabă să folosească noile tehnologii decât să deschidă o carte.
Cel mai recent studiu, dat publicităţii marţi, de Organizaţia "Salvaţi Copiii" arată că mai mult de un sfert dintre copiii din România (27,3%) petrec peste 6 ore online într-o zi de şcoală, iar procentul se apropie de 50% la sfârşit de săptămână sau în timpul vacanţelor. Copiii încep să acceseze informaţii din mediul online la 9 ani. Folosesc în primul rând telefoane inteligente, dar şi alte tipuri de dispozitive. Şapte din 10 elevi utilizează internetul la şcoală, dar nu în scop educativ, ci în pauze sau pe ascuns, la ore. Adesea, internetul este sursă exclusivă de informare pentru teme. Or, în aceste condiţii, actualul ministru al Educaţiei, Ecaterina Andronescu, vrea să transforme în interesul copiilor, la şcoală, această apetenţă a lor pentru mediul online. Mai precis, doreşte să cumpere table inteligente pentru fiecare sală de clasă din ţară, iar elevii de gimnaziu şi liceu să primească tablete în cadrul unui proiect estimat la 400 de milioane de euro, din fonduri europene.
Ecaterina Andronescu: "Tratarea internetului ca o resursă educaţională ne obligă la foarte multe lucruri: ne obligă să revedem programa şcolară, ne obligă să aducem în şcoală instrumentul necesar profesorului, încât să poată folosi această resursă şi de aceea am tot vorbit în ultima vreme de încercarea noastră, împreună cu Ministerul Comunicaţiilor, de a construi un proiect în care fiecare clasă să aibă o tablă inteligentă, profesorul să-şi construiască lecţia aducând din internet informaţia care este necesară pentru ca lecţia să fie înţeleasă, nu învăţată pe dinafară, să spunem, memorând-o."
În paralel, ministerul Educaţiei renunţă la manualul unic. Decizia, publicată în Monitorul Oficial, vine la un an după ce fostul ministru, Liviu Pop, a impus ca manualele sa fie elaborate şi tipărite doar de editura statului. Va avea loc o licitaţie deschisă, iar pentru fiecare disciplină vor fi declarate câştigătoare cele mai bune trei oferte, în ordinea descrescătoare a punctajelor obţinute, în urma unei evaluări realizate de Consiliul Naţional pentru Evaluare şi Acreditare. Vor fi cooptaţi experţi care ar urma să remedieze posibilele erori ştiinţifice ce ar putea să apară în cărţi. Astfel, accentul va cădea pe calitate, abia apoi pe preţ. Rămâne de văzut şi dacă o astfel de măsură va atrage după sine rezultate şcolare mai bune ale copiilor.
Linkuri utile
Copyright © . All rights reserved