Prevederile proiectului noului Cod Fiscal

Proiectele Codului Fiscal şi Codului de Procedură Fiscală, care prevăd reduceri semnificative de impozite şi taxe începând de anul viitor, au fost aprobate de curând de Guvernul României după ce s-au aflat timp de o lună în dezbatere publică, iar acum se află în faza de aprobare de către Parlament. Proiectul de Cod Fiscal prevede reducerea cotei standard de TVA de la 24% la 20% începând din 2016 şi la 18% de la 1 ianuarie 2018. De asemenea, din 2016, se va aplica o cotă de TVA de 9% pentru alimentele de bază. În privinţa TVA, reprezentanţii Guvernului spun că reducerea se va aplica încă din cursul acestui an, fie la cota standard, fie la produsele de bază, dar încă nu s-a luat o decizie în acest sens.

În privinţa contribuţiilor de asigurări sociale, acestea vor scădea începând cu 2018 de la 10,5% la 7,5% la angajat şi de la 15,8% la 13,5% la angajator. Alte schimbări importante prevăzute de noul Cod Fiscal se referă la eliminarea impozitului pe construcţii speciale şi a impozitului pe dividende, de la 1 ianuarie 2016. De asemenea, tot de anul viitor acccizele la carburanţi vor fi reduse cu procente cuprinse între 16% şi 20%, iar la unele categorii de produse vor fi eliminate. Noul Cod Fiscal va aduce schimbări şi în ceea ce priveşte impozitarea microîntreprinderilor, dar şi la impozitele locale. În acest caz, cea mai importantă modificare vizează impozitarea clădirilor, care va ţine cont de destinaţia imobilului şi nu de forma juridică a proprietarului - persoană fizică sau juridică. Cota unică va rămâne nemodificată, potrivit noului Cod Fiscal, până la 1 ianuarie 2019, când urmează să scadă de la 16% la 14%. Analistul economic Florin Cîţu: „Partea bună e că relaxările vin în prima parte a programului Codului Fiscal, în 2016 – 2017.”

Însă, reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional recomandă prudenţă în adoptarea măsurilor de relaxare fiscală introduse în noile coduri şi în alegerea momentului de implementare a acestora. Şeful misiunii FMI pentru România, Andrea Schaechter, a afirmat că „reducerile de taxe propuse de guvern cu actualele termene şi la nivelele sugerate reprezintă un risc pentru câştigurile de consolidare fiscală realizate în ultimii ani, dacă nu sunt însoţite de măsuri compensatorii. Este foarte important ca aceste câştiguri în privinţa consolidării fiscale să fie menţinute, deoarece ele au ajutat România şi au crescut încrederea în economie, aşa încât orice planuri de relaxare fiscală trebuie să fie însoţite de rezultate mai bune în privinţa conformării fiscale, a colectării veniturilor la buget sau de măsuri compensatorii”, a mai spus Andrea Schaechter. Analistul economic Florin Cîţu:

 „Da, bine, acesta este rolul FMI de a avertiza şi de a încerca să ne responsabilizeze. Dar, dacă vă aduceţi aminte, în 2005 (n.a. – când s-a trecut la cota unică de 16%), FMI a venit cu acelaşi mesaj când s-a făcut de fapt o relaxare fiscală adevărată în România. Cereau o analiză, erau chiar îngrijoraţi şi totuşi rezultatele au fost foarte bune. S-au încasat mai mulţi bani la buget, mai multe contracte de muncă au fost trecute din aşa-numita piaţă la negru, au fost înregistrate, deci am văzut de fapt un efect pozitiv, iar acea frică de faptul că nu o să mai existe bani la buget a fost infirmată de realitate.”

Florin Cîţu crede că acum este un moment favorabil măsurilor de relaxare fiscală: „Sunt aplicabile şi mai ales având în vedere contextul. Nu vorbim de o economie care este în continuare în criză, deşi şi în acea perioadă ar fi ajutat. Dar vorbim de o economie care încă nu s-a relansat, dar este pe punctul de a fi relansată, vorbim de un context european diferit, unde avem şi acolo tot felul de politici economice care stimulează creşterea economică pe termen scurt cel puţin, deci este un context favorabil unui moment de relaxare a politicii fiscale. Am văzut deja că în 2014 seria de creşteri de salarii a dus la o creştere a consumului. Cea mai mare contribuţie la creşterea PIB în 2014 a avut-o creşterea consumului. Şi vorbim de o economie în care încă nu a pornit creditarea. O reducere a TVA sau o reducere a CAS pentru angajat care va pune direct bani mai mulţi în buzunarele angajatului va continua să stimuleze acest segment de consum. La fel, şi poate că nu vom vedea imediat o reducere de preţuri şi aşa mai departe, dar un TVA mai mic oricum va stimula consumul şi va aduce eu zic pe partea de investiţii mai mult, pentru că acolo România are o problemă din 2009. Investiţiile de capital au scăzut dramatic, dar consumul şi-a revenit. Investiţiile de capital de care avem nevoie pe termen lung încă nu şi-au revenit şi acolo este o mare problemă pentru economie.”

La rândul lui, consilierul premierului pe probleme macroeconomice, Cristian Socol, a declarat pentru agenţia Agerpres că reducerea TVA se poate implementa în următoarele luni. "Execuţia bugetară la 3 luni din 2015 arată nu numai că deficitul bugetar nu s-a înrăutăţit, ci, din contră, faţă de un deficit bugetar programat de 6 miliarde de lei la 31 martie 2015, exista un excedent de 1,5 miliarde de lei, deci o economie de 7,5 miliarde de lei (cca. 1,7 miliarde de euro) în primele trei luni ale anului”. Cristian Socol afirmă că economia românească are nevoie de reducerea TVA în următoarele luni pentru a mări potenţialul de creştere a economiei României de la 3% la 4% prin stimularea consumului şi a investiţiilor. "De asemenea reducerea TVA va stimula crearea de noi locuri de muncă, va îmbunătăţi colectarea şi va reduce evaziunea fiscală”, mai spune consilierul premierului.

Însă, Consiliul Fiscal, organism independent care, potrivit legii, are ca obiectiv asigurarea disciplinei fiscal-bugetare pe termen mediu şi lung, a respins modificările aduse de cele două coduri. Instituţia estimează că reducerile fiscale prevăzute vor duce în următorii patru ani la depăşiri ale ţintelor bugetare, astfel că în 2019 deficitul ar urma să fie la fel de mare precum cel din 2010, din timpul crizei.