Previziuni economice 2015

Pentru acest an, prognozele analiştilor indică o creştere a economiei României cu procente cuprinse în general între 2 şi peste 3%. Spre exemplu, Guvernul României, prin bugetul de stat, prevede o creştere de 2,5%, o ţintă precaută, însă va forţa o creştere de peste 3%, obiectiv care depinde, însă, şi de evoluţiile din plan extern, după cum a apreciat, pentru Agerpres, consilierul primului ministru, Cristian Socol. În opinia sa, bugetul este orientat şi în acest an spre investiţii şi creare de locuri de muncă.

„Cheltuielile destinate investiţiilor sunt cu 24% mai mari faţă de 2014. Bugetul pe 2015 arată respect pentru mediul privat prin creşterea cofinanţării pentru absorbţia fondurilor europene, scheme de garanţii de stat şi ajutoare de stat, sprijin mărit pentru producătorii agricoli, acordarea unor facilităţi punctuale investiţiilor străine cu valoare adăugată, dezvoltarea parcurilor industriale şi tehnologice concomitent cu stimulente acordate învăţământului tehnic”, a mai spus consilierul premierului.

Construcţia bugetului pe acest an prevede şi un deficit de 1,83%, convenit cu FMI şi Comisia Europeană, şi o inflaţie medie anuală de 2,2%. La rândul ei, firma de cercetare de piaţă Business Monitor International estimează pentru economia României un spor de peste 3% în acest an şi în 2016, bazat pe trecerea de la o creştere datorată exporturilor la un avans generat de cererea internă. La rândul ei, Comisia Naţională de Prognoză prevede o creştere economică de 2,5% pentru acest an. Cifra este apropiată de estimările avansate de Comisia Europeană şi de Fondul Monetar Internaţional, de 2,4% respectiv 2,5%, dar sub prognoza de creştere anticipată în iunie 2014 de Banca Mondială, de 3,2%.

„România va avea în acest an o situaţie macroeconomică bună, însă are de recuperat încă decalajele faţă de ţările dezvoltate ale Uniunii Europene. Iar politicile de stimulare a cererii interne duc la creştere economică şi la recuperarea acestor diferenţe”, este de părere Radu Crăciun, economistul-şef al Băncii Comerciale Române, membră a grupului Erste Bank:

„Anticipăm în continuare o creştere, aş spune eu mediocră, în zona unui 2%. Inflaţia va rămâne în continuare scăzută datorită deficitului de cerere. Putem să ne lăudăm în continuare că avem un grad de îndatorare scăzut, o inflaţie scăzută, curs stabil, dar lipseşte dinamica, lipseşte creşterea, lipseşte viteza de schimbare. Or, acestea sunt elemente-cheie pentru a micşora decalajul faţă de celelalte ţări din UE.”

La rândul lui, analistul economic Aurelian Dochia atrage atenţia asupra riscurilor: „Avem creştere economică, ba chiar, dacă ne luăm după idicatorii din ultima vreme, avem una din cele mai mari creşteri din Uniunea Europeană. Semnul de întrebare mare este în legătură cu sustenabilitatea acestei creşteri, pentru că, din păcate, economia europeană nu putem să spunem că şi-a revenit şi a devenit extrem de viguroasă. Revenirea este extrem de fragilă la nivelul Uniunii Europene. Noi suntem destul de dependenţi de ceea ce se întâmplă în Uniunea Europeană şi în zona euro şi din cauza aceasta prudenţa cred că este încă necesară. Este bine că avem creştere, este bine să folosim toate oportunităţile care apar - am văzut, chiar şi criza din Ucraina a creat pentru România, de exemplu, fluxuri de capital care probabil că au mai intrat în ţara noastră. Trebuie să fim capabili să folosim toate aceste oportunităţi, dar să nu ne iluzionăm şi să credem că toate riscurile sunt depăşite.”

Iar analistul economic Constantin Rudniţchi atrage atenţia asupra a ceea ce se întâmplă în sectorul privat: „În continuare, în economia privată, lucrurile nu merg aşa cum ne-am dori sau aşa cum arată parametrii macroeconomici, adică nu se transferă neapărat în zona privată acea creştere economică despre care discutăm foarte des. Suntem înt-o situaţie paradoxală în economie, aceasta arată cifrele, există mai multă stabilitate în sectorul bugetar şi uneori chiar creşterile salariale provin din sectorul bugetar şi prea puţin din sectorul privat. Asta ne arată că economia reală încă nu funcţionează, creşterile acelea macroeconomice nu se regăsesc în economia reală, multe sectoare în continuare probabil că suferă, afacerile suferă, fie nu cresc, fie cresc foarte puţin şi atunci întreprinzătorii sunt foarte atenţi la salariile pe care le oferă angajaţilor. Chiar dacă industria luată la global reprezintă totuşi undeva spre 30% din PIB în România, există doar anumite industrii care sunt performante şi, mai mult decât atât, doar anumite companii care reuşesc să performeze, în sensul în care reuşesc să crească, cu precădere companiile exportatoare şi, în al doilea rând, companiile care au pe piaţa internă importante zone de desfacere - aici mă refer la cele din industria petrolieră, distribuţia petrolieră, gazele naturale, deci zona energetică.”

Să notăm şi că Agenţia de rating Standard & Poor’s anticipează pentru 2015 – 2017 o creştere medie a produsului Intern Brut al României de 2,7%, iar Fitch un avans mediu anual pentru 2015 – 2016 de 3%, inclusiv pe fondul reluării investiţiilor.