A fost inaugurat noul Parchet European, condus de românca Laura Codruţa Kövesi.
Parchetul European şi-a început oficial activitatea, printr-o ședința inaugurală desfășurată luni la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene. Noua instituție comunitară este condusă de Laura Codruţa Kövesi, fosta șefa a Direcţiei Naţionale Anticorupţie din România.
"Mă angajez solemn să îmi exercit funcţia în deplină independenţă, în interesul Uniunii în ansamblul său, să nu solicit şi să nu accept instrucţiuni de la nici o persoană sau entitate exterioară Parchetului European. Mă angajez, de asemenea, să respect obligaţia de confidenţialitate în ceea ce priveşte orice informaţie deţinută de Parchetul European."
Acesta a fost angajamentul solemn rostit de Kövesi şi de procurorii europeni, între care se află și un alt român - Cătălin-Laurenţiu Borcoman.
Parchetul European este un organ independent însărcinat cu investigarea, urmărirea penală şi trimiterea în judecată a autorilor infracţiunilor care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii (de exemplu, fraudă, corupţie sau fraudă transfrontalieră în materie de TVA care depăşeşte 10 milioane de euro). În acest scop, nouă instituție, cu sediul la Luxemburg, desfăşoară investigaţii, efectuează acte de urmărire penală şi exercită acţiunea publică în faţa instanţelor competențe din statele membre.
În prezent, 22 de state participă la această cooperare consolidată: Austria, Belgia, Bulgaria, Cipru, Croaţia, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Cehia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia, Spania şi Olanda.
Într-un interviu acordat ziarului El Pais, Laura Codruţa Kövesi subliniază că Parchetul pe care îl conduce este un mijloc de apărare a statului de drept în UE şi îşi exprimă dorinţa de a crea o instituţie independentă, pentru a demonstra că legea este aceeaşi pentru toată lumea. Activitatea noului procuror european este crucială pentru credibilitatea UE, mai ales pe fondul unor cazuri de corupţie apărute în ultimii ani în Spania, Bulgaria, România sau Malta, al unor scandaluri financiare în Olanda sau Danemarca sau al unor încercări de subminare a legii în Polonia sau Ungaria, comentează publicația spaniolă.
În România, Kovesi a fost revocată de la conducerea DNA în urmă cu doi ani, la solicitarea ministrului justiției din guvernul social-democrat de la vremea respectivă, pentru, cităm, ''acte şi fapte de netolerat într-un stat de drept''. Măsura, controversată, a fost criticată de opoziție și a stârnit emoții în societatea românească. Recent, Laura Codruţa Kovesi a câştigat la Curtea Europeană a Drepturilor Omului procesul prin care a contestat decizia de revocare din funcţie înainte de incheierea mandatului. CEDO a decis în unanimitate că i s-au încălcat drepturile la un proces echitabil şi la liberă exprimare.
Linkuri utile
Copyright © . All rights reserved