Anul 2023 a început sub semnul avertismentelor lansate de instituțiile financiare internaționale privind riscul alunecării multor economii în recesiune.
Anul 2023 a început sub semnul avertismentelor lansate de instituțiile financiare internaționale privind riscul alunecării multor economii în recesiune. Chiar în absenţa unei alte crize, creşterea economiei mondiale în acest an "ar urma să încetinească semnificativ, reflectând, într-un mod sincronizat, înăsprirea politicii monetare pentru a contracara inflaţia ridicată, înrăutăţirea condiţiilor financiare şi perturbările continue provocate de invadarea Ucrainei de către Rusia", spune Banca Mondială. Instituția atenționează că sunt necesare eforturi urgente globale şi naţionale pentru atenuarea riscurilor provocate de scăderea activităţii economice şi de povara datoriilor cu care se confruntă pieţele emergente şi economiile în curs de dezvoltare, unde creşterea investiţiilor ar urma să rămână sub media din ultimele două decenii.
Evaluând economia globală în cadrul unui interviu la postul american de televiziune CBS, directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, a spus că se aşteaptă ca o treime din economia mondială să intre în recesiune și a punctat că pentru prima dată în ultimii 40 de ani creşterea economică a Chinei va fi probabil sub creşterea economică globală: "Pentru cea mai mare parte a economiei mondiale, acesta va fi un an dificil, mai greu decât cel pe care l-am lăsat în urmă. De ce? Pentru că cele trei mari economii, Statele Unite ale Americii, Uniunea Europeană şi China, toate încetinesc simultan. Statele Unite sunt cele mai rezistente şi ar putea evita recesiunea. Vedem că piaţa muncii rămâne destul de puternică. Aceasta este totuşi o binecuvântare mixtă, deoarece dacă piaţa muncii este foarte puternică, Rezerva Federală americană poate fi nevoită să menţină ratele dobânzilor mai stricte pentru mai mult timp pentru a reduce inflaţia. Uniunea Europeană a fost foarte grav lovită de războiul din Ucraina. Jumătate din statele membre vor intra în recesiune (se elimină). Economia Chinei va încetini în continuare. Se anunţă un an dificil pentru această ţară şi asta se traduce în tendinţe negative la nivel global. Când ne uităm la pieţele emergente din economiile în curs de dezvoltare, acolo imaginea este şi mai gravă. De ce? Pentru că, pe lângă toate celelalte, sunt lovite de ratele mari ale dobânzilor şi de aprecierea dolarului. Pentru aceste economii va fi un real dezastru." Potrivit şefei FMI, creşterea economiei mondiale va încetini la 2,7%, de la 3,2%, anul trecut. În ce priveste România, creșterea economică se va situa la 2,8% anul acesta, față de peste 5 procente anul trecut.
Invitat la Radio România, profesorul în economie Mircea Coşea a făcut o analiză a profilului economiei românești : "Trăim mai mult prin servicii, prin consum, într-o oarecare măsură prin agricultură. Dar ultimele studii făcute de Howard University arată că suntem pe un loc fruntaş, locul 19 în lume, din punct de vedere al diversificării şi modernizării economiei. Lucrurile sunt discutabile, pentru că e foarte greu să spui în ce măsură România este o ţară dezvoltată, atâta timp cât puterea de cumpărare a scăzut mereu în ultimul an de zile, avem două deficite majore care ne subminează dezvoltarea, deficitul contului curent şi deficitul balanţei comerciale. Adevărul este însă unul foarte clar: orice ar spune unii, orice ar spune alţii, economia României are nevoie de o reformare rapidă, pentru că nu face faţă schimbărilor importante care au loc în lume."
În ultimul an au început să apară astfel de schimbări, iar 2023 va fi un an al schimbărilor majore din punct de vedere al modelului global de dezvoltare, explică profesorul Mircea Coșea: încep să apară actori economici importanţi, noi, pe care nu i-am cunoscut până acum, cum ar fi India, spre exemplu, războiul dintre China şi Statele Unite a început să fie în folosul SUA, China a pierdut startul, iar, pe de altă parte, ţările care îşi valorifică resursele interne într-o măsură mai importantă şi își reduc dependenţa faţă de importuri au de câştigat.
La noi lucrurile sunt invers, spune Mircea Coșea: "Importurile sunt foarte mari. Producţia internă, mai ales la articole la care am putea să avem succes, cum sunt alimentele, nu progresează. Nu se iau măsuri economice importante de modernizare şi de restructurare, în sensul sprijinirii sectorului economiei reale, sectorul privat. Ba, din contră, i se aplică taxe și penalizări din toate punctele de vedere în ceea ce privește posibilitățile lui de alimentare a bugetului. Deci, economia României, aşa mică cum este ea, va avea două şocuri importante. Pe de o parte, şocul extern, care nu este deloc favorabil, economia Europei nu este în creştere, are mari probleme, nu numai de natură, să zicem, structurală, dar şi natura depedenţei de energie şi materie primă, iar din interior nu există măsuri importante în plan economic. Se iau doar măsuri de atenuare a situaţiei unor categorii foarte defavorizate, dar asta nu este o cale de dezvoltare, ci o cale de supravieţuire a unor categorii în defavoarea altora."
România a înregistrat, în primele 11 luni ale anului trecut, un deficit record al balanţei comerciale - peste 31 de miliarde de euro. Comerţul internaţional al României continuă să fie dominat de relaţiile comerciale cu statele membre ale UE, care deţin ponderi de peste 72% din total în cazul exporturilor şi de aproximativ 70 de procente în ceea ce priveşte importurile.
Linkuri utile
Copyright © . All rights reserved