România va avea în continuare o creştere economică robustă, anticipează Comisia Europeană.
Comisia Europeană a redus, uşor, prognoza de creştere pentru economia României. Astfel, avansul estimat ar urma să fie de 7 procente, faţă de 7,4 cât indicau previziunile executivului comunitar în iulie. Potrivit Comisiei, până la finalul acestui an, PIB-ul României ar urma să depăşească nivelul de dinaintea pandemiei, iar în viitor, expansiunea va rămâne robustă, la aproximativ 5%, alimentată de consumul intern şi de investiţiile sprijinite de Facilitatea de redresare şi rezilienţă. Riscurile la adresa estimărilor de creştere sunt rata scăzută de vaccinare, combinată cu restricţii de mobilitate ce ar putea afecta consumul, şi eventuale întârzieri în implementarea Planului naţional de redresare şi rezilienţă, provocate de formarea noului guvern.
Comisarul pentru economie, Paolo Gentiloni, avertiza că perspectivele de creştere economică în Uniune sunt ameninţate de numărul tot mai mare al infectărilor, acolo unde nu se fac vaccinări. Mai există, spunea el, şi o presiune în creştere asupra producţiei în statele membre din cauza blocajelor pe lanţurile globale de furnizare.
Dacă în ce priveşte avansul economic estimat România stă mai bine decât multe state ale Uniunii, în schimb, va avea o inflaţie mai mare decât media în UE, iar şomajul va scădea mai puţin decât în alte ţări membre.
Zilele trecute, Banca Naţională a anunţat că rata anuală a inflaţiei a ajuns luna trecută la aproape 8%, cea mai mare din ultimii 13 ani. Iar creşterile de preţuri la energie şi combustibil cu aproape 25% faţă de octombrie 2020 au antrenat majorări care nu se vor opri până la jumătatea anului viitor, potrivit BNR şi analiştilor economici. Luna viitoare, rata inflaţiei ar urma să ajungă la 7,5% şi este prevăzută să se tempereze până la 5,9% la sfârşitul anului viitor, afirmă BNR în raportul asupra inflaţiei publicat joi. Instituţia subliniază că toate aceste estimări depăşesc prognozele făcute în raportul anterior din luna august, din cauza majorării preţurilor la energie.
Purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu, spune, însă, că puseul inflaţionist şi creşterile importante de preţuri au avut loc deja, iar variaţiile care vor urma vor fi nesemnificative.
Dan Suciu: "Marea parte a creşterii este în urmă. Creşterile s-au cam produs. Asta nu înseamnă că de acum încolo vom avea preţuri care coboară. Vor mai fi probabil creşteri de preţuri, dar ele vor fi marginale. Tendinţa de evoluţie a inflaţiei va rămâne cam la acest nivel până la finalul anului, va urma o uşoară scădere până în luna aprilie, când vor ieşi din joc compensările, subvenţiile la energie pe care începem să le încasăm de la 1 noiembrie, când vom avea un vârf în luna aprilie. Dar repet, diferenţa faţă de ce avem acum este una mică. Asta înseamnă că marile creşteri de preţuri sunt în spate."
Luna trecută, comparativ cu cea anterioară, cel mai mult s-au scumpit gazele naturale, cu peste 21%. Singura categorie care a consemnat o reducere semnificativă a fost zona de transport aerian, cu peste 16%.
Linkuri utile
Copyright © . All rights reserved