România este implicată în realizarea mai multor conexiuni de gaze naturale cu ţările vecine; şi aceasta după ce proiectul realizării gazoductului Nabucco, ce urma să lege Turcia, Bulgaria, România şi Ungaria de Austria a fost abandonat.
România este implicată în realizarea mai multor conexiuni de gaze naturale cu ţările vecine; şi aceasta după ce proiectul realizării gazoductului Nabucco, ce urma să lege Turcia, Bulgaria, România şi Ungaria de Austria a fost abandonat în vara anului 2012, din cauză că nu a reuşit să îşi asigure furnizori de gaze. În ceea ce priveşte proiectele, să notăm că, în 2010, au fost puse bazele realizării interconectorului Azerbaidjan – Georgia – România – Ungaria, pe scurt AGRI. Acesta presupune transportul gazelor naturale azere prin Georgia şi realizarea, în această ţară, a unui terminal de lichefiere. Ar urma transportul pe Marea Neagă, realizarea unui terminal de regazeificare în România şi transportul ulterior al gazelor prin conducte ce ar traversa ţara noastră şi Ungaria spre Europa Centrală.
Mai de curând, pe 22 aprilie în acest an, Bulgaria, Grecia şi România au semnat un acord pentru conectarea reţelelor naţionale de gaze naturale, proiect ce va necesita investiţii de cca. 220 de milioane de euro. Se estimează că acest aşa-numit „coridor vertical” va fi operaţional în 2018. Iar în luna mai, la Riga, Cehia, România, Slovacia şi Ungaria au semnat prin miniştrii lor de externe o declaraţie de intenţie privind interconectarea şi dezvoltarea reţelelor de gaze. Ministrul român de externe, Bogdan Aurescu:
„E foarte important că textul face referire la diversificarea atât a surselor, cât şi a rutelor de aprovizionare cu gaz natural şi face referire chiar la propunerea Comisiei Europene de stabilire a uniunii energiei şi nu în ultimul rând are ca scop principal să promoveze această implementare a interconectărilor în sistem bidirecţional între statele care au semnat această declaraţie comună. Este un document de intenţie. Este o declaraţie politică şi pe baza ei sigur că părţile vor putea să lucreze în continuare în realizarea proiectelor pe care de altfel le cunoaşteţi. Vă aduc aminte de existenţa proiectului BRUA, adică Bulgaria, România, Ungaria, Austria. Iată, deci Slovacia intră în acest sistem de interconectări. De asemenea, vă aduc aminte şi despre proiectul coridorului vertical, pe care România îl promovează. Toate aceste proiecte au la bază interconectările între sistemele naţionale de transport de gaz natural.”
Expertul în domeniul gazelor naturale, Dumitru Chiseliţă a vorbit, pentru Radio România, despre situaţia interconectărilor existente sau în lucru dintre România şi ţările vecine: „Interconectarea se realizează între România şi Ucraina în două puncte. În nordul ţării, este vorba de Medieşu Aurit (n.a. din judeţul Satu Mare). Şi în estul ţării, este vorba de punctul Isaccea. Iar în vestul ţării există o interconectare cu Ungaria. Iar cea de-a patra interconectare, care a fost pusă în funcţiune anul trecut pe 27 august, cu Republica Moldova, este o interconectare de mică dimensiune. În acelaşi timp în lucru în momentul de faţă există o interconectare între România şi Bulgaria, care se găseşte la Giurgiu-Ruse. În momentul de faţă majoritatea dintre interconectările existente, respectiv trei din patru existente sunt unidirecţionale, respectiv sunt două interconectări între România şi Ucraina, care în momentul de faţă au un singur flux dinspre Ucraina către România.”
Este vorba de interconectările prin care România importă gaze din Rusia. Dumitru Chisăliţă: „Şi ele au doar direcţia dinspre extern către intern. Există cea de-a treia interconectare dinspre România către Republica Moldova. Deci are o singură direcţie de ieşire din România către Moldova. Şi cea de-a patra interconectare, cea cu Ungaria, este practic singura interconectare cu o ţară membră a Uniunii Europene şi care are o capacitate bidirecţională. Din punct de vedere al capacităţii există însă o disproporţionalitate: capacitatea de import sau de intrare a gazelor dinspre Ungaria în România este de 1,75 miliarde de metri cubi, iar capacitatea de export sau de ieşire a gazelor din România către Ungaria este de 0,087 miliarde de metri cubi. La nivelul interconectării viitoare Giurgiu-Ruse discutăm de o capacitate de intrare-ieşire care la nivelul intenţiei este de 1,5 miliarde de metri cubi.”
Dumitru Chisăliţă s-a referit şi la declaraţia de intenţie semnată în luna mai de miniştrii de externe ai României, Ungariei, Slovaciei şi Cehiei privind cooperarea în domeniul transportului de gaze naturale. Pentru o asemenea perspectivă este suficientă interconectarea dintre România şi Ungaria din acest moment? „Discutând de 0,087 de miliarde de metri cubi, cu capacitate de ieşire din România către Ungaria nu putem să discutăm la nivelul acestei capacităţi decât de eventual un "mic trafic de frontieră", cu ghilimele de rigoare, în care România şi Ungaria pot să schimbe gaze naturale pentru regiuni din imediata apropiere a graniţei, cel puţin gazele care curg din România către Ungaria. Pentru un astfel de proiect capacităţile care trebuie să fie fie construite, fie reconsiderate, aşa cum poate fi capacitatea de la Medieşu Aurit, au nevoie de multe miliarde de metri cubi. Dincolo de punctele respective trebuie adaptat şi sistemul naţional de transport ca el să poată să funcţioneze în raport cu cerinţele tehnice ale sistemelor de transport din ţările vecine.”
Să notăm şi că, pe 5 martie, România a început să exporte gaze naturale în Republica Moldova, prin intermediul conductei Iaşi – Ungheni, inaugurată oficial în august anul trecut. În acest an, Republica Moldova urmează să importe din România peste un milion de metri cubi de gaze, la preţul de 255 de dolari pentru mia de metri cubi, faţă de 332 de dolari cu cât importă din Federaţia Rusă. În prezent, se poartă discuţii cu partenerii externi pentru extinderea gazoductului Iaşi - Ungheni până la Chişinău, pentru care sunt necesare peste 60 de milioane de euro, dintre care 10 milioane vor fi alocate de Uniunea Europeană.
Linkuri utile
Copyright © . All rights reserved