Protejarea pădurilor din Carpaţi

Munţii Făgăraş au o suprafaţă de 198 de mii de hectare, cu peisaje unice de o frumuseţe rară, cu zone sălbatice şi o biodiversitate bogată, desemnat sit Natura 2000. Din păcate, în ultimi ani, aceşti munţi sunt tot mai goliţi de păduri. De altfel, în Argeş a fost înregistrat cel mai ridicat număr de defrişări ilegale identificate de autorităţi în perioada 2009-2011, respectiv 6.458 de cazuri, însă numărul a crescut în anii următori. Cele mai expuse sunt pădurile aflate în proprietate privată, pentru care proprietarii nu au încheiat contracte de pază, cu toate că este obligatoriu. Situaţii asemănătoare se regăsesc în toată ţara şi reprezintă o ameninţare foarte mare pentru supravieţuirea pădurilor din Carpaţi, care sunt şi cele mai valoroase păduri din Europa. De câţiva ani însă, Fundaţia Conservation Carpathia derulează un proiect care salvează pădurile de la tăiere. Beneficiind de  fonduri din donaţii internaţionale, Fundaţia  cumpăra pădurile care sunt scoase la vânzare din zona Munţilor Făgăraş  şi  le reîmpădureşte, le protejează, dar desfăşoară şi acţiuni de refacere a zonelor degradate.  

Mihai Zotta este director tehnic la această Fundaţie şi ne va explica cum a început totul: "Proiectul a început, ca idee, în 2005-2006 când în zona  Parcului Naţional Piatra Craiului începuseră tăierile ilegale de pădure ca urmare a fenomenului de retrocedare a pădurilor. La acea dată, un grup de filantropi, care aveau preocupări în conservarea naturii, au fost invitaţi de Christoph Promberger, directorul nostru executiv, şi de Hanganu Horaţiu, care era director interimar la Parcul Naţional Piatra Craiului, la acea dată, şi după vizitarea zonei şi după unele discuţii, aceşti oameni au ajuns la concluzia că există o variantă de a salva pădurile care erau ameninţate de tăieri, dar nu cea clasică care înseamnă lupta împreună cu autorităţile împotriva tăietorilor. Oamenii aceştia au ajuns la concluzia că cea mai mare şansă pentru salvarea pădurilor din zona ar fi dacă aceste păduri s-ar achiziţiona şi atunci ar putea fi păstrate şi conservate. Era o idee nouă şi ciudată pentru acea vreme. Si acum oamenii se întreabă dacă nu  cumva este un scop ascuns în spate. In orice caz, în 2007, s-au achiziţionat primele suprafete de pădure în zona Parcului Naţional Piatra Craiului. Apoi, datorită faptului că s-au terminat tăierile din interiorul Parcului Naţional, acestea s-au mutat pe Valea Dâmboviţei, în situl Natura 2000 nou înfiinţat în Munţii Făgăraş. Aici, între 2004-2010, au fost aproape 2000 de hectare care au fost tăiate în mod abuziv şi, din acest motiv, s-a continuat cu aceste  cumpărări de terenuri în această zona...Incet, încet s-au tot achiziţionat suprafeţe de pădure. Există peste 600 de contracte de vânzare cumpărare. Nimeni nu a crezut că începând de la primele 3 hectare o să ajungem la suprafaţa care este achiziţionată în prezent, peste 16 mii de hectare de pădure".

Pentru administrarea pădurilor cumpărate, Fundaţia a înfiinţat propriul Ocol Silvic, precum şi o Asociaţie de Vânătoare, prima din ţară care nu vânează nimic. Fundaţia are şi trei pepiniere care  produce material săditor pentru a reface pădurile aşa cum erau ele în urmă cu mai bine de 100 de ani, adică cu specii valoroase. În opinia specialiştilor de la Conservation Carpathia, este foarte important să se păstreze compoziţia naturală a pădurii. Pe Valea Dâmboviţei, în zona Rucăr, între 2005 şi 2011 au fost tăiate ilegal  peste 2.500 ha de pădure. Plantări nu s-au făcut aproape deloc. Fundaţia a cumpărat 400 ha din cele distruse la Rucăr, care au început deja să fie regenerate, ne mai spune Mihai Zotta:  "Iniţial, s-au cumpărat toate pădurile care se puteau salva, ca să nu fie tăiate. Ulterior, în special  după anul 2012, am început o serie de proiecte de reconstrucţie ecologică din care cel mai mare este co-finanţat de către Comisia Europeană. Este un proiect Life Natura în care s-au achiziţionat 400 de hetare de păduri tăiate din cele peste 2000 care există în zonă şi pentru care facem reconstrucţia ecologică. Practic,activităţile efective de reconstrucţie ecologică reprezintă cofinanţarea care vine de la CE, iar pădurile sunt cumpărate de către Fundaţie din sursele ei. Avem trei pepiniere mici unde producem o parte din puieţii necesari pentru plantări. Aici este o poveste întreagă.. Acum 100 de ani, aceste păduri din Valea Dâmboviţei  superioare au fost păduri de fag şi amenstec de fag cu răşinoase. Erau aici păduri bogate în specii de brad, fag, molid, paltin, ulm, apoi în zona montană superioară se întindea scoruşul şi multe alte specii. În perioada comunistă, odată cu tăierea pădurilor din această zonă, politica forestieră la acea vreme a impus ca, în locul pădurilor de amestec valoroase naturale, să fie plantate păduri de răşinoase, pentru că se considera că acestea  cresc mai repede, iar lemnul este mai valoros pentru construcţii sau pentru combinatele de mobilă care erau în zonă. Noi trebuie să revenim acum la tipul natural  fundamental  al pădurii care exista acolo".

Pe lângă refacerea plantaţiilor de arbori care au existat cândva în pădurile din Făgăraş, se are în vedere şi refacerea luncilor de anin care au existat de-a lungul râului Dâmboviţa şi pe afluenţii acestuia. În timp, se vor achiziţiona alte şi alte suprafeţe de pădure, iar în final Fundaţia va crea o zonă protejată de talie mondială în sudul Carpaţilor româneşti, în care tăierile de arbori sau vânătoarea să fie complet interzise. Mihai Zotta: "Ceea ce  ne dorim este ca Munţii Făgăraş sau o parte din ei, care înseamnă golul alpin, pădurile virgine, pădurile care se află la altitudine, zonele care au rămas încă naturale şi nu au fost exploatate, să devină Parc Naţional. Munţii Făgăraş ar fi trebuit să fie primul parc naţional al României,  însă nu a fost aşa din cauza diferitelor interese socio-economice care au existat acolo. Legat de acest lucru, încercăm să urmăm şi alt drum. Dorim să iniţiem în toate comunităţile din jurul Munţilor Făgăraş un proiect prin care să se identifice o serie de afaceri care sunt sustenabile, care aduc venituri în comunităţile locale şi sunt prietenoase faţă de natură şi care contribuie la conservarea naturii. Astfel, peste 5-10-20 de ani, aceste comunităţi locale să conştientizeze şi să-şi dea seama că cel mai important capital pe care îl au în zonă sunt  Munţii Făgăraş. Am făcut câţiva paşi pe acest drum. Avem un proiect în care s-au făcut studii socio-economice şi sunt în lucru aceste planuri de afaceri. Este un prim pas care considerăm că trebuie făcut în vederea viitoarei desemnări a unui parc naţional".

Fundaţia Conservation Carpathia va dona statului român ariile protejate pe care le va înfiinţa, cu condiţia ca statul să preia administrarea lor şi să garanteze regimul de conservare.