Cu o intervenţie de 48 de minute, preşedintele venezuelean, Nicolas Maduro, a furnizat în acest an cel mai lung discurs din cadrul Adunării Generale a ONU, a cărei a 73-a ediţie a reunit, recent, la New York, circa 130 de şefi de stat sau de guvern.
Cu o intervenţie de 48 de minute, preşedintele venezuelean, Nicolas Maduro, a furnizat în acest an cel mai lung discurs din cadrul Adunării Generale a ONU, a cărei a 73-a ediţie a reunit, recent, la New York, circa 130 de şefi de stat sau de guvern. Un discurs departe de recordurile deţinute de cel susţinut în 1960 de liderul cubanez Fidel Castro, care a vorbit timp de 4 ore şi 29 de minute, sau de cel absolut al reprezentantului Indiei - 8 ore, în 1957. Cooperarea între state este tot mai nesigură şi mai dificilă, iar diviziunile din Consiliul de Securitate sunt grave, a apreciat în discursul său, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, deplângând ceea ce a numit "o lume din ce în ce mai haotică".
În cel mai aşteptat discurs, liderul de la Casa Albă a avertizat dur Iranul, pe care l-a calificat drept cel mai mare sponsor al terorismului, care alimentează conflictele din regiune şi dincolo de ea - "Măcelul pe care îl comite regimul sirian este susţinut de Rusia şi Iran. Regimul iranian exportă violenţă, teroare şi haos, procură ilicit materiale sesnsibile pentru a-şi avansa programul de rachete balistice şi proliferează aceste rachete în întreg Orientul Mijlociu. Toate sancţiunile SUA legate de programul nuclear vor fi complet aplicate la începutul lunii noiembrie. După aceea, SUA vor impune noi sancţiuni, mai dure ca niciodată, pentru a contracara întreaga serie de atitudini ostile ale Iranului."
Donald Trump a comparat relaţiile SUA cu Iranul cu cele "îmbunătăţite", după cum le-a calificat pe cele cu liderul nord-coreean, Kim Jong Un, pe care l-a lăudat pentru suspendarea testelor balistice şi nucleare. Liderul american a cerut, însă, respectarea cu stricteţe a sancţiunilor internaţionale impuse Coreii de Nord, până la denuclearizarea acesteia. Trump şi-a folosit discursul din acest an şi pentru a face apel la reforme comerciale internaţionale, pentru a îndemna OPEC să nu mai crească preţul petrolului, pentru a critica China pentru practicile sale comerciale, dar şi pentru a avertiza statele europene împotriva dependenţei de sursele de energie ruseşti. Rusia a criticat, pe de altă parte, la Naţiunile Unite retragerea unilaterală a SUA din acordul nuclear cu Iranul, spunând că această măsură poate duce la creşterea tensiunilor în Orientul Mijlociu, va crea riscuri pentru regimul de neproliferare şi va fi, în acelaşi timp, extrem de contraproductivă şi din perspectiva eforturilor care se depun în prezent pentru denuclearizarea peninsulei Coreea.
Un alt subiect adus în discuţie - Siria. Corespondentul Radio România, Alexandru Beleavschi: "Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrorv, a avertizat ţările occidentale împotriva unor noi lovituri militare asupra Siriei, sub "un nou pretext înscenat". Avertismentul vine la scurt timp după decizia Rusiei de a transfera regimului sirian rachete sol-aer S-300 şi altor măsuri miltare ale Moscovei în Siria care de facto impun o zonă de restricţie aeriană în zona Mării Mediterane, adiacentă Siriei. Israelul a declarat că această decizie creşte riscurile în regune, iar SUA au calificat-o drept o greşeală. Şeful diplomaţiei ruse a declarat în Consiliul de Securitate că teroriştii din Siria dispun de substanţe toxice de luptă, au învăţat să le fabrice şi dispun de laboratoare de producţie a acestora, fapt confirmat inclusiv de serviciile secrete americane. În acelaşi timp, guvernul sirian, a spus Serghei Lavrov, şi-a distrus întregul arsenal chimic. Aşa cum a fost prevăzut de acordul ruso-american din 2013."
Criza iraniană nu poate fi redusă la o politică a sancţiunilor, a apreciat, pe de altă parte, preşedintele francez Emmanuel Macron, care a pledat pentru elaborarea unei strategii pe termen lung pentru gestionarea dosarului. ''Vom păstra în jurul acestei mese acelaşi obiectiv: acela de a împiedica Iranul să se doteze cu arma nucleară'' - a subliniat Emmanuel Macron, salutând, în acelaşi timp, eforturile lui Donald Trump de a convinge regimul nord-coreean să renunţe la armele nucleare. Dar, a adăugat liderul francez, ''În niciun moment Consiliul de Securitate nu trebuie să piardă din vedere un lucru: Coreea de Nord continuă să reprezinte o ameninţare nucleară şi balistică pentru regiune şi lume''.
Preşedintele Klaus Iohannis a susţinut în faţa Adunării Naţionale a ONU un discurs consacrat modului cum România priveşte actualul context internaţional şi ce soluţii propune pentru aceste probleme. Şeful statului român a subliniat că între ameninţările grave la adresa securităţii, terorismul trebuie să primească un răspuns coordonat la nivel global, iar proliferarea armelor de distrugere în masă şi mijloacele lor de livrare rămân ameninţări existenţiale pentru securitatea globală. Schimbările climatice au devenit una dintre cele mai grave provocări la nivel global, a mai apreciat Klaus Iohannis, insistând asupra rolului Naţiunilor Unite şi amintind că anul viitor, în timpul cât va asigura preşedinţia Consilului UE, România va găzdui, în aprilie 2019, o conferinţă cu tema "Creşterea rezilienţei la dezastre naturale".
Linkuri utile
Copyright © . All rights reserved