Provocările migraţiei

Confruntată cu cea mai gravă criză a refugiaților de după cel de Al Doilea Război Mondial, UE a reușit să aducă o schimbare radicală în ceea ce privește gestionarea migrației și protecția frontierelor. Cu toate acestea, sunt necesare eforturi suplimentare pentru ca politica UE în materie de migrație să poate face față cu adevărat provocărilor viitoare. Recent, Comisia Europeană şi-a reluat apelul pentru elaborarea unei strategii comune a Uniunii privind migraţia, inclusiv chestiunea spinoasă a primirii migranţilor odată ce aceştia au debarcat în spaţiul comunitar. 

Printr-un comunicat, Comisia Europeană a precizat că "migraţia rămâne un subiect sensibil în contextul alegerilor europene ce provoacă temeri cu privire la creşterea popularităţii partidelor eurosceptice, în timp ce statele UE rămân în continuare pe poziţii divergente faţă de reforma regulamentului Dublin şi stabilirea unei politici comune de azil, în special din cauza punctelor de vedere diferite privind repartizarea obligatorie a migranţilor între statele membre, iniţiativă respinsă de unele ţări est-europene, mai ales cele din Grupul de la Vişegrad". ''Europa nu se mai confruntă azi cu o criză a migraţiei comparabilă cu cea pe care am trăit-o în 2015, dar persistă probleme structurale'', a atas atenţia prim-vicepreşedintele Comisiei, Frans Timmermans, amintind că, în ultimii patru ani, UE a înregistrat progrese semnificative și a obținut rezultate concrete în ceea ce privește abordarea provocării reprezentate de migrație. 

Am acționat la unison în ciuda circumstanțelor extrem de dificile, vom continua să colaborăm în cadrul unei abordări cuprinzătoare, bazate pe solidaritate și partajarea echitabilă a responsabilității - este singura soluție pentru ca UE să poată face față cu bine provocării reprezentate de migrație, consideră Timmermans. În cel mai recent raport al său, Comisia arată că, în 2018, s-a înregistrat o scădere cu aproape 90% a numărului de persoane care au încercat să traverseze Marea Mediterană pentru a ajunge în Europa. Datele centralizate arată şi că valul migrator înspre UE s-a diminuat în Grecia şi Italia, dar a crescut în Spania, în zona de vest a Mediteranei. 

Comisarul european pentru migraţie, Dimitris Avramopoulos, explică: "În partea de vest a Mării Mediterane, Spania este afectată de o presiune migratorie deosebită. Vom continua să fim alături de Spania, aşa cum am făcut-o şi în trecut şi aşa cum vom face şi în viitor, cum ajutăm toate statele membre care fac obiectul acestor presiuni. Deja am asigurat asistenţă de urgenţă în valoare de aproape 36 de milioane de euro anul trecut şi suntem gata să oferim Spaniei susţinere tehnică, financiară şi politică, dacă este necesar. În acelaşi timp, este evident că va trebui să ne consolidăm relaţia de cooperare cu Marocul. Aşteptăm cu interes să dezvoltăm un parteneriat mult mai strâns, milt mai aprofundat şi mai ambiţios alături de Maroc. Acest lucru va începe prin finalizarea execuţiei bugetare a unui pachet de ajutor de 140 de milioane de euro pentru Maroc, care se axează mai ales pe îmbunătăţirea capacităţii lor de gestiune a frontierelor." 

În ultimii 3 ani, numărul sosirilor a scăzut constant, ajungând în prezent la o cifră ce reprezintă aproximativ 10 % din nivelul maxim atins în 2015. Însă această scădere nu este garantată pentru viitor, în ipoteza probabilă a menținerii presiunii migratorii la granițe. De aceea, este esențial să fie luate măsuri susținute pentru fiecare dintre cei patru piloni ai Agendei europene privind migrația. Este vorba despre combaterea factorilor care favorizează migraţia neregulamentară, gestionarea mai strictă a frontierelor, măsuri de protecţie şi azil, precum şi privind migrația legală și integrarea. 

Din nou, Dimitris Avramopoulos : "Frontierele noastre externe sunt gestionate mai bine şi mai bine protejate decât au fost vreodată. Agenţia Europeană pentru Pază de Frontieră şi de Coastă a introdus o modificare radicală în cultura noastră de gestiune comună a frontierelor, însă vrem să ajutăm statele membre, să le susţinem chiar mai mult pentru a garanta securitatea la frontierele noastre externe. Însă, indiferent cât de bine vor fi securizate şi protejate frontierele nostre externe, Europa va trebui să-şi îndeplinească sarcina de a asigura asistenţă şi ajutor tuturor celor care fug din calea conflictelor, războaielor şi a persecuţiilor. Europa trebuie să gestioneze mai bine migraţia şi în interiorul Europei pentru cei care au drept legal de şedere şi pentru cei care stau ilegal. Spre exemplu, va trebui să punem capăt deplasărilor secundare şi căutării celor mai favorabile condiţii pentru azil. Pentru asta înseamnă că trebuie să finalizăm procesul de reformă a sistemului european comun de azil. Salut faptul că preşedinţia României a Consiliului UE a început deja să se ocupe de aceste dispoziţii şi contez pe statele membre să răspundă pe măsură." 

Mai mult, Comisia Europeană le cere statelor membre să încurajeze migraţia legală şi integrarea, ca factori de descurajare a sosirilor neregulamentare.