Evoluţiile privind reforma justiţiei şi combaterea corupţiei în România sunt motiv de îngrijorări serioase pentru Comisia Europeana.
Aflată în ultimele săptămâni de mandat, actuala Comisie Europeană nu pleacă fără să adreseze o noua admonestare severă clasei politice de la Bucureşti. În raportul publicat marţi, executivul comunitar constată un regres al reformelor şi al respectării statului de drept şi o involuţie în lupta anticorupţie. Autorităţile române, spune Comisia, nu au pus în aplicare recomandările privind revizuirea legilor justiţiei şi nici nu au dat curs recomandărilor privind îngheţarea intrării în vigoare a modificărilor aduse Codului Penal şi Codului de Procedură Penală - toate susceptibile să stopeze lupta anticorupţie şi să subordoneze magistraţii puterii politice. Instituțiile-cheie din România trebuie să facă împreună dovada unui angajament ferm față de independența sistemului judiciar și lupta împotriva corupției - se mai arată în comunicatul Comisiei.
La Bucureşti, ministrul Justiţiei, Ana Birchal, spune că România este pregătită să-şi asume un rol activ în consolidarea construcţiei europene, în cadrul căreia justiţia ocupă un loc primordial. DNA îşi menţine angajamentul ferm în continuarea activităţii de combatere a corupţiei la nivel înalt cu imparţialitate şi profesionalism, dar notează şi că raportul MCV a observat atacurile împotriva activităţii sale, modificările succesive aduse legislaţiei şi punerea la îndoială a autorităţii deciziilor definitive.
Cert e că starea actuală de lucruri reprezintă un motiv de preocupare pentru Comisie, care propune menţinerea Mecanismului de Cooperare şi Verificare în domeniul justiţiei, instituit încă de la admiterea României în Uniunea Europeană, în 2007. În schimb, pentru Bulgaria, vecină României şi admisă simultan cu acesta, este recomandată ridicarea supravegherii.
Expertul anticorupţie Laura Ştefan atrage atenţia asupra rolului jucat de clasa politică în domeniul justiţiei. Ea a declarat la Radio România că problemele semnalate în raportul MCV sunt rezultatul unui regres înregistrat începând din 2017, după ani buni de progrese reale.
Laura Ştefan: "E cu atât mai grav aceast raport cu cât nu putem să ne abţinem să nu facem o comparaţie cu Bulgaria, care primeşte laude, paradoxal, deşi, dacă e să fim foarte cinstiţi şi obiectivi, România a făcut lucruri pe care Bulgaria nici măcar nu şi le-a propus vreodată. În România a existat cu adevărat o ofensivă împotriva corupţiei la nivel înalt şi în instituţii funcţionale şi condamnări şi confiscări de averi. România nu a fost niciodată pradă unei infracţionalităţii de masă violente, aşa cum s-a întâmplat la vecinii noştri. Deci una peste alta, e un gust foarte amar."
Şi comentatorii din presă pun severitatea diagnosticului de la Bruxelles pe seama politicilor în domeniu ale guvernelor de stânga din ultimii trei ani. Conduse de Sorin Grindeanu, Mihai Tudose ori Viorica Dăncilă, acestea au fost, toate, instalate şi controlate de fostul lider PSD, Liviu Dragnea, în cele din urmă ajuns după gratii pentru fapte de corupţie.
Linkuri utile
Copyright © . All rights reserved