Autorităţile române condamnă categoric atentatele teroriste comise, marţi, în Belgia.
Sharm el-Sheikh, Beirut, Paris, Bamako, San Bernardino, Ankara - în mai puţin de jumătate de an, jihadiştii au lovit pe patru continente şi au lăsat în urma lor sute de morţi.
Marţi, a fost însângerat şi Bruxellesul, capitala administrativă a Uniunii Europene şi gazda sediului NATO. În noiembrie, când, de teama unor astfel de atacuri, responsabilii belgieni instituiseră alertă teroristă maximă şi scoseseră armata cu vechicule blindate pe străzi, voci calificate atunci drept alarmiste prevesteau că e o doar o chestiune de timp până când oraşul va fi fi lovit. Tot atunci, presa din ţările vecine acuza autorităţile belgiene că ar fi permis ceea ce ziariştii numesc crearea, în de acum celebrul Molenbeek, a unui adevărat cartier jihadist la Bruxelles. Descreieraţii care-şi motivează religios fervoarea ucigaşă se aflau, deja, în inima continentului, iar analiştii avertizau asupra riscurilor unei aşa-numite "primăveri islamice" în Europa Occidentală, despre care spuneau că este mai vulnerabilă decât oricând. Carnagiul de marţi a validat tragic toate aceste pronosticuri. Durerea, stupoarea, indignarea au cuprins, din nou, întreaga lume civilizată.
Aliată a Belgiei în NATO, parteneră în Uniunea Europeană, colegă în mişcarea francofonă, România n-a făcut excepţie. Peste 30 de mii de cetăţeni români locuiesc în Bruxelles şi împrejurimi şi cel puţin patru dintre aceştia au fost răniţi în exploziile de la aeroportul şi staţia de metrou lovite de asasini. Terorismul poate fi combătut cu dorinţa de pace şi solidaritate - a afirmat preşedintele României, Klaus Iohannis, aflat în vizită în Turcia: "Acestor atacuri trebuie să le contrapunem dorinţa noastră de pace, dorinţa noastră de colaborare, solidaritatea noastră în rezolvarea marilor probleme cu care ne confruntăm în regiunea în care trăim şi noi, românii, şi turcii."
O celulă de criză a ministerului român de Externe e în legătură permanentă cu autorităţile din capitala belgiană, iar o echipă consulară mobilă a plecat la Bruxelles pentru a întări echipa ambasadei. Ministrul Lazăr Comănescu a anunţat că România este gata să ajute Belgia şi a insistat pe nevoia de solidaritate în Uniunea Europeană.
La Bucureşti, Jandarmeria a desfăşurat efective suplimentare în aeroporturi şi la sediile reprezentanţelor diplomatice, deşi nivelul de alertă teroristă nu a fost modificat.
Directorul Servicului Român de Informaţii, Eduard Hellvig, a precizat, într-o declaraţie de presă, că nu există informaţii care să ducă la o legătură directă între atentatele din Bruxelles şi riscuri la adresa securităţii naţionale a României. Dar a şi avertizat că situaţia din Belgia nu are cum să nu-i afecteze pe români, fiindcă terorismul a devenit un flagel global.
Preşedintele comisiei parlamentare de control asupra SRI, Georgian Pop, a afirmat, la rându-i: "Din nefericire, ne aflăm într-o menghină foarte complicată. În vestul României, Bruxelles, dar şi Paris, la fel în estul României, Ankara, Istanbul, nu au fost eveniment izolate, au fost atentate programate şi executate în cascadă. În momentul de faţă, în România, SRI-ul în principal şi sistemul de prevenţie antiteroristă au reuşit să menţină nivelul la albastru-precaut, ceea ce înseamnă un nivel relativ scăzut. Menţinerea acestui nivel înseamnă foarte multă muncă de prevenţie."
Ani buni locuitor al Bruxellesului, ca fost
comisar european pentru Agricultură şi, ulterior, consilier al preşedintelui
Comisiei Europene, premierul Dacian Cioloş şi-a exprimat întreaga compasiune
faţă de victimele atentatelor şi a transmis toată susţinerea din partea
Guvernului României pentru autorităţile belgiene.
Linkuri utile
Copyright © . All rights reserved