La trei luni de la instalare, guvernul liberal Ludovic Orban a fost demis prin moţiune de cenzură.
Criticat de adversarii săi politici pentru că a încercat să modifice legile electorale prin asumarea răspunderii, deci fără dezbatere în Parlament, cu doar câteva luni înainte de scrutinul pentru locale, premierul liberal Ludovic Orban a căzut, miercuri, testul moţiunii de cenzură iniţiate împotriva cabinetului său. Trei luni a durat mandatul acestui executiv, al patrulea de la alegerile parlamentare din 2016 şi primul monocolor.
Social-democrații din opoziție (PSD), aflaţi la putere până la sfârşitul lunii octombrie anul trecut, când au fost înlăturaţi tot prin moţiune de cenzură, au făcut acum front comun cu ProRomânia, formaţiunea condusă de fostul premier PSD Victor Ponta, şi, susţinuţi de UDMR, au adunat chiar mai multe voturi decât erau suficiente pentru a debarca guvernul Orban.
Miza demersului nu este deloc una de neglijat - numărul de tururi în care să fie organizate alegerile locale. Acum, este prevăzut un singur tur, situaţie considerată favorizantă pentru partidele mari, între care se numără şi PSD. Deşi în scădere puternică de popularitate, PSD continuă să aibă cei mai mulţi parlamentari şi cele mai multe primării. În această situaţie, ei ar fi principalii defavorizaţi de revenirea la două tururi, pentru care liberalii şi-au asumat răspunderea.
PNL, care, comparativ cu anul 2016 şi-a dublat numărul susţinătorilor - undeva spre 47%, potrivit sondajelor de opinie - are, la rândul său, multe primării, dar spun că două tururi reprezintă o variantă care ar conferi mai multă legitimitate. Căderea guvernului deschide, în acelaşi timp, calea spre anticipate - dorite de liberali, dar şi de preşedintele Klaus Iohannis, în opinia căruia acestea reprezintă cea mai corectă soluţie pentru ţară.
Procedura prevăzută de Constituție este, însă, complexă. Încercările de a forma un nou guvern ar trebui să eșueze de două ori în termen de 60 de zile înainte ca președintele să poată dizolva Parlamentul. Rezultatul "convine şi PNL, şi PSD, din raţiuni diferite", apreciază politologul Cristian Pîrvulescu. În opinia acestuia, "PSD a considerat că are de ales între două rele - alegerea primarilor în două tururi de scrutin sau alegerile anticipate - şi a preferat alegerile anticipate pentru că, da, începând cu această moţiune de cenzură se deschid condiţii pentru alegeri anticipate".
Rezultatul actual este bun şi pentru PNL şi pentru PSD şi UDMR, este de părere şi analistul Radu Magdin. "Pentru liberali miza parlamentară la peste 35 la sută va fi foarte probabil realizată, iar pentru social-democraţi şi maghiari e cheia păstrării alegerilor locale într-un tur", spune Magdin. El mai spune că "rezultatul, dincolo de mimarea bătăliei politice, denotă şi negocieri serioase de culise. Dezavantajat este doar al treilea actor, conform sondajelor, USR PLUS".
Linkuri utile
Copyright © . All rights reserved