Recomandări FMI pentru România

FMI şi Banca Mondială au avertizat, din nou, la Bucureşti, asupra pericolului reprezentat de continuarea politicilor de relaxare fiscală, de care economia românească nici nu ar mai avea nevoie, în opinia lor. Cele două instituţii financiare consideră că există un risc semnificativ ca România să intre anul viitor în procedură de deficit excesiv. 

La o dezbatere pe teme economice, şeful misiunii FMI pentru România, Reza Baqir, a recomandat din nou autorităţilor de la Bucureşti să anuleze sau să amâne măsurile de relaxare fiscală prevăzute pentru 2017. Reza Baqir a spus că acestea ar veni la un moment în care consumul este deja puternic şi ar putea duce la supraîncălzirea economiei. Este un pericol despre care a vorbit şi fostul reprezentant al acestei instituţii, Jeffrey Franks. El a precizat că România trebuie să fie precaută în privinţa politicilor economice, pentru a nu repeta greşelile trecutului. 

Jeffrey Franks: "Este reconfortant faptul că România s-a reîntors la creştere economică. Aceasta nu este la acelaşi nivel precum cea din anii de dinaintea crizei, dar nici nu ne dorim să fie la aceleaşi niveluri, pentru că erau clar nesustenabile. Întrebarea este acum dacă unele dintre măsurile privind impozitarea sau salariile luate în ultimul an şi ceva contribuie la sustenabilitate sau ne îndepărtează de aceasta."  

Guvernul de la Bucureşti încearcă un program de reducere treptată a deficitului. Ministrul finanţelor, Anca Dragu, a atras atenţia că reducerea CAS cu cinci puncte procentuale, votată recent de Senat,  nu poate fi aplicată de anul viitor. Oficialul a explicat că impactul acestei măsuri ar fi de aproape opt miliarde de lei (circa 1,8 miliarde de euro), într-un an în care deja presiunea pe deficitul bugetar este mare. 

Anca Dragu: "Din estimarea noastră, pentru anul viitor, deficitul bugetar va fi undeva la 2,8, poate 2,85% cu măsurile din Codul Fiscal, desigur fără măsura de reducere a CAS-ului cu cinci puncte procentuale. Aceasta nu este inclusă în acest deficit bugetar pentru anul următor."

Şi economistul Băncii Mondiale în România, Cătălin Păuna, a atras atenţia că România riscă să intre în procedură de deficit excesiv în 2017 şi să ajungă până la urmă la creşteri de taxe. El a admis, însă, că executivul mai are timp să aplice măsuri de compensare, precum o mai bună stabilire a priorităţilor la cheltuielile publice sau îmbunătăţirea colectării impozitelor. 

Pe de altă parte, reprezentantul FMI, Alejandro Hajdenberg, apreciază că majorarea continuă a salariului minim în România descurajează competitivitatea externă şi investiţiile, iar firmele sunt împinse către economia gri. Oficialul spune că impactul negativ al creşterii salariului minim devine "şi mai negativ" atunci când ajunge să aibă o pondere între 25% şi 45% din salariul mediu, iar în România este aproape de 45%. Salariul minim din România a fost majorat, în luna mai, la 1.250 de lei (circa 280 euro).