România are, din primăvara anului 2011, un acord de tip preventiv cu Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană, după un alt acord de tip stand-by în valoare de aproape 20 de miliarde de euro care a fost încheiat cu succes la sfârşitul lunii martie
După cum v-am mai informat în emisiunile noastre, România are, din primăvara anului 2011, un acord de tip preventiv cu Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană, după un alt acord de tip stand-by în valoare de aproape 20 de miliarde de euro care a fost încheiat cu succes la sfârşitul lunii martie 2011. Acest acord de tip preventiv, care ar fi trebuit să fie încheiat la 31 martie în acest an, prevede alocarea a cca. 5 miliarde de euro, dintre care aproape 3,5 miliarde de la FMI doar în cazul în care România ar avea nevoie urgentă de finanţare internaţională, ceea ce nu este cazul în prezent. Însă, delegaţia Fondului Monetar Internaţional care s-a aflat într-o vizită la Bucureşti în cea de-a doua jumătate a lunii ianuarie va cere conducerii Fondului prelungirea cu trei luni a acordului stand-by de tip preventiv încheiat cu ţara noastră, după cum a declarat şeful misiunii FMI în România, Erik de Vrijer. „Din cauza faptului că au existat unele ratări de ţinte la finele anului 2012 şi pentru că au existat întârzieri, în special în ceea ce priveşte reformele structurale, Guvernul României a cerut o prelungire de 3 luni, astfel încât să aibă mai mult timp pentru a implementa toate măsurile pe care le-am convenit la momentul ultimei misiuni, cea de-a şasea, din vara lui 2012. Am convenit să solicităm board-ului FMI să acorde această prelungire”, a spus Erik de Vrijer. El a menţionat că au fost câteva eşecuri în atingerea unor ţinte la sfârşitul anului trecut şi întârzieri în reformele structurale, autorităţile române ratând ţintele privind deficitul bugetar pe cash, arieratele bugetului de stat şi autorităţilor locale şi activele externe nete ale Băncii Naţionale a României, dar a subliniat însă că România a îndeplinit cea mai importantă ţintă, cea privind deficitul bugetar calculat după metodologia europeană, estimările arătând că în 2012 acesta a fost sub 3% din Produsul Intern Brut.
Referindu-se la cele convenite cu delegaţia FMI, premierul României, Victor Ponta, a spus: „În primul şi în primul rând, am convenit forma finală a bugetului de stat şi a bugetului asigurărilor sociale pe 2013, un buget care este apreciat de către partenerii noştri ca fiind un buget realist şi un buget care alocă, în viziunea în care a fost construit, sumele necesare atât pentru acoperirea cheltuielilor de funcţionare a salariilor, a pensiilor, cât şi cheltuielilor de investiţii la nivel crescut faţă de anul trecut şi cofinanţarea programelor din fonduri europene şi din alte credite rambursabile.”
Primul ministru al României şi-a exprimat şi satisfacţia pentru faptul că delegaţia FMI a acceptat să propună conducerii instituţiei prelungirea acordului cu 3 luni: „Practic, este o veste bună, pentru că România rămâne sub această umbrelă a acordului cu FMI, ceea ce ne permite să consolidăm rezultatele obţinute la sfârşitul anului trecut şi la începutul acestui an, rezultate care ţin de stabilitatea noastră, de cursul de schimb, de încrederea investitorilor şi în special a celor care împrumută statul român, de rezultatele absolut remarcabile în ceea ce priveşte costul la care guvernul României se împrumută de pe pieţele private. De aceea, acordul de principiu privind această extensie din partea FMI este un lucru bun şi ne va permite ca până la şedinţa board-ului FMI să mergem într-un ritm accelerat cu acele reforme structurale pe care guvernele României şi le-au asumat, şi anume listarea a 15% din Transgaz, selectarea unui consultant pentru listarea pe bursă a 15% din Compania Energetică Oltenia, 10% din Nuclearelectrica şi 15% din Romgaz. Practic, în aceste societăţi la care statul rămâne acţionar majoritar, prin listarea unor pachete de acţiuni de 10-15%, se permite nu doar prezenţa capitalului privat, dar şi folosirea sumelor obţinute în urma acestor listări pentru investiţii în cadrul companiilor.”
Totodată, va fi continuată privatizarea în cadrul societăţii de distribuţie a energiei electrice Electrica şi va fi finalizată privatizarea companiei de transport feroviar de mărfuri CFR Marfă. Premierul şi-a exprimat dorinţa ca, în vară, România să înceapă negocierile pentru un nou acord, de asemenea, de tip preventiv, după obţinerea unui aviz prealabil din partea Comisiei Europene.
De altfel şi consilierul guvernatorului Băncii Naţionale a României, Adrian Vasilescu, a pledat pentru continuarea acordurilor prin care creditorii internaţionali pot oferi asistenţă în vederea redresării economice: „Altfel te privesc pieţele când ele ştiu că ai un acord cu FMI. Dacă tu ar trebui să le dai bani într-un moment şi nu ai, nu intri în încetare de plăţi, pentru că apelezi la cei trei parteneri (n.a. – FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială) şi îţi iei banii de acolo. Şi, mai departe, acesta este punctul meu de vedere: avem nevoie în continuare de această undă verde. Este o iluzie că am putea să o ducem mai bine fară un acord cu Fondul Monetar Internaţional. România are nevoie de un asemenea examen. Să te examineze în fiecare an cu privire la performanţele economice, pentru că singuri am văzut noi că nu prea ne repezim să ne batem pentru performanţe.”
Pentru 2013, FMI estimează o creştere a economiei româneşti de 1,5%. „Creşterea economică a României a fost scăzută în ultimii doi ani, dar nu a lipsit. Nu este destul pentru ţara dumneavoastră, ar trebui să existe o creştere de 3 – 4%. Estimăm o creştere uşoară, înceată, de 3% până în 2016”, a afirmat şeful delegaţiei FMI, Erik de Vrijer.
Linkuri utile
Copyright © . All rights reserved