Relaţiile României cu FMI

Misiunea în România a Fondului Monetar Internaţional, a Comisiei Europene şi Băncii Mondiale s-a încheiat în urmă cu aproximativ două săptămâni, dar comentariile asupra acesteia continuă. În primul rând, misiunea a părăsit Bucureştiul fără obişnuita scrisoare de intenţie, iar discuţiile cu autorităţile române vor continua în luna aprilie. De altfel, două subiecte au fost fără soluţie în discuţiile dintre cele două părţi: restructurarea masivă a companiilor energetice pe cărbune Hunedoara şi Oltenia şi creşterea preţului la gaze pentru consumatorii casnici cerută de exeprţii internaţionali.

Premierul Victor Ponta: „Solicitarea delegaţiei Comisiei Europene-Fondului Monetar Internaţional se referea la o creştere, din 1 aprilie, destul de abruptă, de la 53,3 lei pe megawatt la 62, o creştere pe care noi o considerăm nesustenabilă. Al doilea punct asupra căruia nu ne-am înţeles, şi anume, la cele două companii pe care le mai avem: Compania Naţională Hunedoara şi Compania Oltenia, solicitarea celor de la Comisia Europeană, Fondul Monetar Internaţional, Banca Mondială era a unor restructurări masive şi radicale, care din punctul nostru de vedere nu salvează industria producătoare de energie pe cărbune şi locurile de muncă, ci practic îi trimit într-o spirală care în termeni de câţiva ani va duce la reducerea semnificativă a acestui sector în România.”

După plecarea delegaţiei instituţiilor financiare internaţionale, preşedintele Comisiei de Buget-Finanţe a Camerei Deputaţilor, social-democratul Viorel Ştefan a declarat că, în perioada următoare, vor avea loc discuţii între experţii români şi cei internaţionali pentru armonizarea poziţiilor divergente:  „Acordul în sine rămâne în vigoare. Faptul că nu se semnează o scrisoare de intenţie înseamnă o suspendare temporară, până când experţii guvernului, cu experţii instituţiilor internaţionale se vor pune de acord asupra problemelor care n-au fost armonizate în interiorul acestei misiuni.”

Din opoziţie, deputatul liberal Gheorghe Ialomiţianu, fost ministru de finanţe, consideră că negocierile cu FMI reprezintă un eşec al Guvernului Ponta: „Fondul Monetar ne spune că actualul guvern n-a făcut nimic legat de ceea ce s-a angajat, iar guvernul ne spune că totul este roz, deci suntem într-o situaţie delicată, într-un impas, şi pentru România este un lucru rău, pentru că se transmite un mesaj care nu este bun pentru creditorii externi pe pieţele financiare. Este o incertitudine şi pentru mediul de afaceri, pentru orice.”

Acordul pe care România îl are cu FMI este de tip preventiv, are o valoare de 2 miliarde de euro şi este prevăzut să se încheie în toamna acestui an. Să notăm că ţara noastră nu a extras niciun ban din cei pe care îi are la dispoziţie. În pofida faptului că nu a fost semnată scrisoarea de intenţie, delegaţia FMI, a Comisiei Europene şi Băncii Mondiale a emis un comunicat în care a apreciat că România a corectat o mare parte din problemele create de criza economică, dar că starea precară a infrastructurii publice reprezintă o piedică serioasă în calea dezvoltării României.

Totodată, în pofida unor evoluţii bune pe partea macroeconomică, România nu a reuşit să recupereze în ultima perioadă din decalajele ce o separă de ţările dezvoltate şi rămâne în continuare vulnerabilă la şocuri externe. Preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru, spune că opiniile exprimate de experţii internaţionali scot în evidenţă ceea ce ar trebui să facă ţara noastră pentru a avea o creştere economică şi mai solidă:

„Pe partea de creştere economică se subliniază faptul că economia a ieşit din recesiune, a recuperat căderea din timpul crizei, are o accelerare, dar nu suficient de puternică, care să ne permită o convergenţă mai rapidă, şi, în acelaşi timp, se punctează practic şi ce avem de făcut pentru a putea accelera această creştere economică, în primul rând investiţii în infrastructură prioritizate şi, în acelaşi timp, absorbţie de fonduri europene. În partea de politică fiscală, dacă vrem să reducem taxele fără să creştem alte taxe, suntem obligaţi să obţinem rezultate palpabile la nivel de colectare a taxelor, la nivel de eficienţă cu care cheltuim banii şi, slavă Domnului!, la toate capitolele de cheltuieli avem rezerve foarte mari de eficienţă.”

Iar analistul economic Aurelian Dochia a pus în balanţă necesitatea sau nu a unui nou acord în toamnă cu Fondul Monetar Internaţional: „Probabil că România la încheierea acestui acord ar putea să cântărească această opţiune dacă lucrurile continuă să meargă bine atât pe plan intern, cât şi pe plan extern. Dacă nu mai avem acordurile cu Fondul, evident că rămân semne de întrebare cu privire la politicile economice pe care guvernele le vor adopta în lipsa constrângerilor pe care de obicei le au din partea Fondului. Istoria noastră de vreo 20 de ani ne spune că există unele riscuri în această privinţă, dar până la urmă cred că depăşirea acestor acorduri trebuie să se întâmple şi trebuie să stăm pe picioarele noastre.”

FMI estimează pentru România un avans al PIB de 2,7% în 2015 şi de 2,9%, în 2016, iar principalul factor care va sta la baza acestei evoluţii este consolidarea consumului privat pe fondul unei creşteri a salariului real, al preţurilor scăzute la petrol şi al unor rate ale dobânzii ce au atins niveluri minime record.