Relaţiile României cu FMI

O nouă rundă de discuţii tehnice între reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional, Comisiei Europene şi Băncii Mondiale, pe de o parte, şi autorităţile române, pe de altă parte, s-a desfăşurat la Bucureşti între 19 şi 26 mai. Misiunea organismelor internaţionale a venit după două încercări eşuate de finalizare a unei evaluări oficiale a acordului de tip preventiv aflat în vigoare, după o altă vizită numai la nivel de experţi în vara anului trecut şi după mai multe întâlniri avute de membrii Guvernului României la Washington cu reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional. Dacă la capitolul indicatori macroeconomici România s-a prezentat mai bine în ultimii ani, problemele au apărut în ceea ce priveşte ritmul reformelor structurale şi finanţarea măsurilor de reducere a TVA propuse în noul Cod Fiscal. Este vorba şi de decizia privind reducerea cu 5% a contribuţiilor de asigurări sociale la angajator adoptată de guvern în ultimul trimestru al anului trecut.

Reprezentanţii FMI au fost de acord în principiu cu o scădere a poverii fiscale pe muncă, însă una care să se concentreze pe categoriile cele mai vulnerabile. Alte aspecte care au creat probleme în negocieri au fost la calendarul liberalizării preţului la gaze pentru populaţie şi soarta marilor companii energetice Oltenia şi Hunedoara. Principala preocupare a finanţatorilor internaţionali ai României pare a fi acum sustenabilitatea măsurilor de scădere a taxelor şi impozitelor propuse în noul Cod Fiscal şi modul în care acestea ar putea afecta ţinta de deficit bugetar agreată. Potrivit Codului Fiscal, de la 1 iunie a fost redusă TVA la alimente de la 24% la 9%. Actul prevede şi reducerea cotei standard de TVA de la 24% la 20% începând din 2016 şi la 18% de la 1 ianuarie 2018.

În privinţa contribuţiilor de asigurări sociale, acestea vor scădea începând cu 2018 de la 10,5% la 7,5% la angajat şi de la 15,8% la 13,5% la angajator. De asemenea, de anul viitor acccizele la carburanţi vor fi reduse cu procente cuprinse între 16% şi 20%, iar la unele categorii de produse vor fi eliminate. Cota unică va rămâne nemodificată, potrivit noului Cod Fiscal, până la 1 ianuarie 2019, când urmează să scadă de la 16% la 14%.

Jurnalistul Daniel Apostol s-a referit la discuţiile cu FMI: „Evident, problema care este în discuţie cel mai aprins acum în spaţiul public este problema fiscalităţii, dacă ne permitem sau nu ne permitem un regim fiscal mai relaxat. Acesta este un cuvânt mult plăcut. Adică o fiscalitate mai puţin împovărătoare. Pentru că asta este promisiunea guvernului faţă de noi toţi. Asta este de fapt şi dorinţa tuturor. Fără să fim ipocriţi, toţi ne dorim taxe şi impozite mai suportabile, mai uşor de plătit, mai mici. Şi în acelaşi timp, există problema cât de mici pot fi taxele astea, ca statul să poată să funcţioneze în continuare. Cât de mici taxe ne permitem? Sunt convins că ne permitem un regim fiscal mai relaxat şi convingerea mea vine din faptul că un regim fiscal relaxat ar trebui să provoace economiei reale ceea ce o mască de oxigen provoacă unui om suferind: îi dă un plus de vigoare, îi dă aerul necesar unei bune funcţionări sănătoase. O fiscalitate redusă permite companiilor să aloce altfel banii decât să îi direcţioneze doar spre buzunarul statului, să îi aloce acolo unde ne interesează pe noi toţi, în locuri de muncă, în preţuri mai relaxate, dacă e să o luăm aşa, pe lanţ, într-o viaţă economică mai despovărată de sarcina fiscală, ceea ce ar trebui să ne facă pe toţi să resimţim în bine această relaxare fiscală.”

La rândul lui, profesorul universitar Dan Armeanu de la Academia de Studii Economice din Bucureşti, a spus: „Întotdeauna specialiştii FMI au mers după o filosofie în care orice reducere de taxe trebuie să fie însoţită de o măsură compensatorie. Poate avea o anumită logică, dar, din punctul meu de vedere, cred că România este într-o situaţie în care o reducere de taxe poate fi compensată într-o perioadă de şase-opt luni numai din efectul economic, în cea mai mare parte. Plus, de asemenea, consider că lupta împotriva evaziunii fiscale asumată de guvern a început să dea roade, iar dacă ea continuă în acelaşi ritm şi încasările cresc în acelaşi ritm ca în primul trimestru, cred că acest program de relaxare fiscală devine chiar sustenabil. Cea mai importantă măsură, de exemplu, pentru anul următor este reducerea TVA (n.a. – de la 24% la 20%). Aici sunt foarte multe argumente, plecând de la faptul că avem o cotă imensă, undeva printre primele din Uniunea Europeană, ca mărime. Nu are sens să ţii un impozit la o asemenea cotă, la o asemenea mărime, atâta timp cât tu nu colectezi decât jumătate. Poţi să o reduci şi poţi să colectezi mult mai mult şi atunci ai un efect benefic şi asupra bugetului de stat.”

Iar guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, a spus că cel mai important rol pe care l-a jucat FMI în relaţia cu România este legat tocmai de asigurarea unei anumite coerenţe între politicile economice aplicate: „Dozajul între diverse instrumente de politică monetară combinate cu diverse instrumente de politică fiscală e mai important decât o măsură sau alta de politică monetară. De fapt, cu ce ne-a ajutat pe noi cel mai mult Fondul Monetar, ca să dau şi eu un verdict după atâţia ani de colaborare cu ei: faptul că mixul de politici a avut o anumită consistenţă, că noi, de multe ori, nu prea vorbim între noi. Avem o problemă de feudalism târziu, ca să zic aşa, şi mergeau din loc în loc, de la instituţie la instituţie: stai, domnule, că ce faci dumneata aici nu se prea leagă cu ce face ălălalt, stai puţin. Şi acum discuţia este aceeaşi. Cele mai întârziate sunt reformele structurale. Degeaba încerci să apeşi pe pârghii fiscale sau monetare, de la un anumit punct încolo e ca şi cum ai lua în exces un medicament, cu ideea că îl compensezi cu altul. Nu, dacă dozajul nu este bun, mai faci şi o intoxicaţie sau chiar ceva mai rău.”

O nouă misiune a FMI va veni în România în a doua jumătate a acestei luni, în condiţiile în care autorităţile române doresc să încheie programul financiar cu instituţia internaţională în luna septembrie.