Sumar: Război în Ucraina, criză de securitate la graniţele României, răspuns aliat prompt / Criză energetică, inflaţie, măsuri în sprijinul oamenilor / MCV ridicat, Schengen amânat / Dosarul COLECTIV: sentinţele / Popovici, noua stea a nataţiei mondiale
Război în Ucraina, criză de securitate la graniţele României, răspuns aliat prompt
După doi ani în care a monopolizat jurnalele de actualităţi, noul coronavirus e surclasat, în 2022, de noul imperialism rusesc, marca Vladimir Putin, odată cu declanşarea de către Moscova a războiului ilegal şi nejustificat împotriva fostului ei vasal din perioada sovietică, Ucraina. Alături de partenerii din Uniunea Europeană şi de aliaţii din NATO, România a condamnat în termenii cei mai fermi agresiunea rusă şi şi-a coordonat acţiunile cu aceştia pentru a face faţă, împreună, "celei mai serioase ameninţări la adresa securităţii euroatlantice din ultimele decenii", cum este descrisă în declaraţia adoptată la finalul ministerialei NATO desfăşurate, în noiembrie, la Bucureşti. Rusia, se spune în declaraţie, poartă întreaga responsabilitate pentru acest război, o încălcare flagrantă a dreptului internaţional şi a principiilor Cartei ONU, iar acţiunile ei inacceptabile, şantajul energetic şi retorica nucleară necugetată subminează ordinea internaţională bazată pe reguli. Orice atac împotriva Aliaţilor va primi un răspuns unit şi hotărât, şi-au reînnoit angajamentul statele NATO. Acţiunile ce au urmat invaziei ruseşti au urmărit consolidarea flancului estic, cel mai expus, din care face parte şi România. Statele Unite au sporit numărul militarilor trimişi pe teritoriul partenerului lor strategic. În jur de 5000 de militari aliaţi se află, în prezent, în România, majoritatea din SUA, Franta, Belgia, Ţările de Jos, Italia şi Canada. Un grup de luptă al NATO s-a constituit la câteva luni de la debutul conflictului, prin transformarea elementelor multinaţionale aliate din cadrul Forţei de Răspuns a NATO, iar Franţa a preluat rolul de naţiune-cadru.
Criză energetică, inflaţie, măsuri în sprijinul oamenilor
România a participat, din primul moment, la efortul internaţional de sprijin pentru Ucraina şi pledează, în continuare, în favoarea menţinerii acestuia, pe toate palierele. Autorităţile de la Bucureşti au primit elogii pentru modul în care s-au comportat cu refugiaţii ucraineni şi pentru rolul jucat în acţiunile de facilitare a tranzitului cerealelor din Ucraina către pieţele mondiale. Pe de altă parte, autorităţile române au fost nevoite să gestioneze crize interne pe care conflictul le-a generat sau amplificat. În ton şi în coordonare cu partenerii europeni, Bucureştiul şi-a diversificat sursele de energie pentru a scădea dependenţa de gazul rusesc. Executivul a adoptat, totodată, măsuri de compensare şi plafonare a facturilor la gaze şi electricitate. Acestea riscau să devină insuportabile pentru o populaţie ale cărei venituri au fost devorate de inflaţia ce a urcat spre 17 procente şi periclitau existenţa a numeroase firme. Bugetul pe anul viitor menţine măsurile de plaforare a facturilor la energie, prevede ajutoare pentru categoriile cele mai vulnerabile şi alocă sume pentru majorarea pensiilor şi a salariului minim.
MCV ridicat, Schengen amânat
Comisia Europeană a propus, spre final de an, încheierea Mecanismului de Cooperare şi Verificare pentru România, instituit la aderarea ţării, în 2007, pentru a monitoriza reforma din sistemul judicar. A cântărit mult în această decizie adoptarea legilor justiţiei, reparate, în bună măsură, după pagubele provocate legislaţiei în domeniu de guvernarea social-democrată, în perioada 2017-2018. Acelaşi executiv european a constatat că România îndeplineşte, ca şi Bulgaria, condiţiile tehnice de aderare la spaţiul Schengen, de liberă circulaţie, şi a recomandat statelor Uniunii să grăbească aderarea celor două. Parlamentul European a votat, la rândul său, o rezoluţie cu mesaj similar. Sprijinul instituţiilor comunitare şi al statelor membre, inclusiv al Ţărilor de Jos, în trecut un opozant intransigent al acceptării României şi Bulgariei în Schengen, s-a lovit, însă, de refuzul intempestiv şi obstinat la Austriei. N-au contat faptul că România nu se află pe traseul fluxului migranţilor ilegali, confirmat de datele oficiale ale Agenţiei Frontex, şi nici rapoartele Comisiei, care atestă rezultatele pozitive ale României în protejarea frontierei externe a Uniunii şi controlul migraţiei ilegale. Veto-ul Vienei în Consiliul Justiţie şi Afaceri interne din decembrie a blocat accesul în Schengen, aşteptat de 11 ani. Gestul a provocat răcirea relaţiilor diplomatice dintre Bucureşti şi Viena. Pe fondul frustrării şi al indignării, voci inflamate, inclusiv ale unor politicieni de prim plan, au chemat la boicotarea companiilor austriece. Din poziţia de diriginte al politicii externe, preşedintele Klaus Iohannis a îndemnat la calm şi a dezavuat orice astfel de boicot. La ultimul summit al UE din 2022, el a lansat un apel la unitate şi solidaritate, reafirmând că România îşi merită locul în Schengen.
Dosarul COLECTIV: sentinţele
După aproape 7 ani de la tragedia din clubul bucureştean Colectiv, instanţa a stabilit vinovăţiile şi pedepsele. Fostul primar al sectorului pe raza căruia se afla clubul care a ars, curmând vieţile a zeci de tineri veniţi să se bucure de un concert rock, a primit o condamnare de 4 ani pentru abuz în serviciu, redusă la jumătate faţă de cea din primă instanţă. În cazul său, judecătorii au eliminat forma agravantă a infracţiunii de abuz în serviciu. Patronii clubului au primit între 6 şi aproape 12 ani de închisoare, iar pompierii de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă care au verificat Clubul Colectiv fără a lua măsurile legale în privinţa respectării normelor anti-incendiu, au fost condamnaţi definitiv la câte 8 ani şi 8 luni de închisoare. Instanţa a dispus ca o parte dintre condamnaţi să plătească despăgubiri de zeci de milioane de euro către familiile victimelor şi supravieţuitori. Aceştia din urmă spun că marele vinovat pentru vieţile pierdute este statul român, cu sistemele sale publice incapabile să dezvolte anticorpi împotriva corupţiei, indolenţei şi incompetenţei administrative.
Popovici, noua stea a nataţiei mondiale
În sport a fost un an bun, cu succese la canotaj, caiac-canoe, tenis de masă, atletism sau haltere. România a propus, însă, în 2022, mult mai mult, un nume pentru istorie, David Popovici. Liceanul bucureştean a triumfat la Mondialele şi Europenele de juniori şi seniori în probele de 100 şi 200 de metri în bazin lung, iar la Roma a stabilit un nou record mondial la 100 de metri liber. Presa sportivă vorbeşte despre "fenomenul" Popovici, iar celebra Swimming World magazine l-a desemnat înotătorul anului. În schimb, un fost număr unu mondial, românca Simona Halep, a primit, în 2022, vestea suspendării provizorii după ce a fost depistată pozitiv la un control antidoping efectuat la US Open. Dubla câştigătoare de mare şlem, considerată un model de integritate sportivă, a început, potrivit propriilor spuse, cel mai dificil meci al vieţii, unul pentru adevăr, în care se luptă să demonstreze că este nevinovată.Linkuri utile
Copyright © . All rights reserved