Retrospectiva săptămânii 01.11 - 07.11.2020

Noi măsuri ale autorităţilor române pentru a limita extinderea pandemiei de COVID 19

În România bilanţul cazurilor de infectări cu noul Coronavirus, cel al deceselor şi al pacienţilor internaţi la terapie intensivă se agravează de la o zi la alta. Motiv de îngrijorare pentru autorităţtile de la Bucureşti, care se văd nevoite să introducă noi restricţii pentru a limita extinderea pandemiei! 

Măsurile luate până acum nu mai sunt suficiente, a declaratpreşedintele Klaus Iohannis, joi, la şedinţa de Guvern, ci sunt necesare măsuri mai ferme. "Scolile să intre toate în mediul online. Angajaţii şi din mediul public şi din mediul privat să treacă la telemuncă peste tot unde este posibil, magazinele trebuie închise seara cel târziu la ora 21, circulaţia pe timpul nopţii trebuie restricţionată, petrecerile publice şi private trebuie interzise, târgurile şi pieţele trebuie închise, portul măştii trebuie să devină obligatoriu peste tot în ţară, în toate locurile publice şi la toate locurile de muncă, indiferent dacă vorbim de locuri publice în interior sau exterior". 

Referitor la activitatea economică, şeful statului a declarat că "firmele şi întreprinderile trebuie să-şi decaleze programul de funcţionare, astfel încât transportul public să permită distanţarea suficientă între persoane. Vrem să dăm şanse medicilor să trateze cazurile grave în spitale. Ne dorim să continue activitatea economică, nu dorim închiderea ei, ci să luăm măsuri prin care oamenii sunt protejaţi şi economia să funcţioneze în continuare" - a punctat preşedintele Iohannis. Măsurile anunţate ar urma să fie valabile 30 de zile.

Vizite oficiale ale premierului român Ludovic Orban în Israel şi Palestina

Premierul român Ludovic Orban a făcut, marţi şi miercuri, vizite oficiale în Israel şi Palestina. La Ierusalim, premierii Orban şi Benjamin Netanyahu au reconfirmat relaţia privilegiată dintre România şi Israel la nivel politic, economic, în domeniile apărării şi securităţii şi au pledat pentru intensificarea cooperării şi în alte domenii. Cu ocazia întrevederii a fost semnat un Protocol de modificare a Convenţiei bilaterale pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit. 

Acesta este menit să contribuie la promovarea investiţiilor străine directe şi la stimularea schimburilor comerciale.Şeful guvernului de la Bucureşti a fost primit de preşedintele statului Israel, Reuven Rivlin, care a lăudat eforturile României în privinţa asumării trecutului, promovării memoriei Holocaustului şi combaterii antisemitismului. Premierul român a discutat şi cu şeful diplomaţiei de la Ierusalim, despre viitorul procesului de pace din Orientul Mijlociu. La Ramallah,Ludovic Orban a declarat în cadrul întrevederii cu omologul său palestinian că vizita marchează o etapă importantă în dezvoltarea relaţiilor bilaterale şi poate fi o ocazie pentru consolidarea cooperării între România şi Palestina în domenii precum educaţia, afacerile interne şi agricultura. 

El a subliniat în cadrul dialogului semnificaţia specială a comunităţii româneşti din Orientul Mijlociu şi a mulţumit pentru sprijinul oferit comunităţii române de către autorităţile palestiniene. Ludovic Orban a mai spus că România își oferă sprijinul pentru orice acţiune care ar putea duce la o soluţionare durabilă a conflictului israeliano-palestinian, în negocieri directe, pentru a avansa soluţia celor două state pe baza dreptului internaţional şi a rezoluţiilor ONU relevante. Premierul român a mai avut o întrevedere cu preşedintele palestinian Mahmoud Abbas.  

In România a început campania electorală pentru alegerile parlamentare din 6 decembrie

În România, campania electorală pentru alegerile parlamentare din 6 decembrie a început vineri și se va încheia pe 5 decembrie, ora 7:00. Românii din diaspora vor putea vota timp de două zile pe 5 și 6 decembrie. Pentru cele 329 de mandate de deputați și 136 de mandate de senatori s-au înscris în competiția electorală PNL, PSD, PMP, PRO România, UDMR şi alianţa USR-PLUS. În competiţie s-au mai înscris şi partide neparlamentare şi independenţi. Amintim că minorităţile naţionale, altele decât cea maghiară, au asigurate câte un loc în Camera Deputaţilor. 

În ce priveşte diaspora, aceasta va fi reprezentată de 4 deputaţi şi doi senatori. În străinătate, peste 39 de mii de români au depus cereri de înregistrare pentru votul prin corespondenţă la alegerile parlamentare. Pandemia a adus restricții în privința desfășurării campaniei electorale, așa cum s-a întâmplat și la alegerile locale din septembrie. La evenimentele în spațiu închis, limita de participanți este de maximum 20, iar în cazul celor din aer liber - maximum 50. Pentru acțiunile în aer liber, organizatorii trebuie să asigure o suprafață de minimum 4 mp/persoană. La acțiunile desfășurate pe stradă, un grup poate fi format din maximum 6 persoane, iar în cazul acțiunilor din ușă în ușă - maximum 2. 

Previziunile ecoonomice de toamnă pentru România ale Comisiei Europene

Economia României va înregistra o contracţie de 5,2% în acest an, mai puţin severă decât se estima iniţial, graţie investiţiilor şi lucrărilor de construcţii, potrivit previziunilor economice de toamnă publicate, joi, de Comisia Europeană.Estimările Executivului comunitar sunt mai optimiste decât cele din primăvară.AtunciComisia prognoza că economia României va înregistra în 2020 o contracţie de 6%.În următorii 2 ani, CE estimează că economia romanească îşi va reveni gradual, urmând să înregistreze un avans de 3,3 procente în 2021, respectiv 3,8% în 2022. Cu toate acestea, creşterea reală nu va reveni la nivelul de dinaintea crizei până la sfârşitul lui 2022, chiar dacă investiţiile se aşteaptă să fie relansate. 

În schimb,  prognozele Comisiei legate de deficitul guvernamental nu sunt la fel de optimiste.   CE estimează că acesta va creşte semnificativ până la 10,3% din PIB în 2020, faţă de 9,2% din PIB cât prognoza în primavară şi va continua să crească  în următorii 2 ani, ajungând la 11,3% din PIB în 2021 şi 12,5% din PIB în 2022. Pentru România, Comisia vede un şomaj în creştere în 2020, până la 5,9% (de la 3,9% în 2019) şi de 6,2% în 2021.