Schengen, o nouă ratare/ Plan european contra migraţiei ilegale/ Proiectul bugetului pe 2023, în Parlament/ Târgul de carte Gaudeamus, în format clasic.
Schengen, o nouă ratare
Nimeni şi nimic nu a convins Austria că România şi partenera ei de integrare europeană, Bulgaria, merită să facă parte din spaţiul Schengen de la 1 ianuarie anul viitor. Dacă, în urmă cu 11 ani, reformele inconsistente din justiţie şi corupţia constituiau, în cazul României, argumente suficiente pentru mai multe state europene ca să voteze împotriva acceptării ei în spaţiul de liberă circulaţie, opoziţia de acum a Vienei, singulară, e cel puţin bizară. Ea vine după două misiuni de evaluare ale experţilor, care au atestat că Bucureştiul îndeplineşte condiţiile tehnice ale aderării şi pe fondul unui sprijin fără echivoc exprimat de toate celelalte state al Uniunii şi de instituţiile comunitare.
Nu este un vot împotriva României, este un vot împotriva Uniunii Europene, în ansamblul său, şi împotriva unităţii noastre, a declarat, decepţionat, ministrul român de Interne, Lucian Bode.
Prin această decizie, Austria s-a singularizat şi autoizolat în cadrul Uniunii Europene, a reacţionat Ministerul de Externe de la Bucureşti, pe un ton nemaiîntâlnit în relaţia cu un alt stat membru al Uniunii Europene. MAE consideră că acest rezultat este complet injust şi lipsit de orice motivare obiectivă, mai ales în condiţiile în care România a acţionat cu deschidere şi transparenţă în relaţia cu toţi partenerii europeni, inclusiv Austria, iar gradul de pregătire a ţării în aplicarea prevederilor acquis-ului Schengen a fost confirmat, în repetate rânduri, de experţii UE şi ai statelor membre.
Invocarea de către partea austriacă a problemei creşterii fluxului migraţionist, ca justificare a opoziţiei faţă de aderarea României la Schengen, este inacceptabilă, incorectă şi injustă, având în vedere că toate datele furnizate oficial de Agenţia Frontex a UE indică cu claritate faptul că România nu este pe ruta migratorie a Balcanilor de Vest, nu se confruntă cu o presiune migraţionistă şi nu este o sursă de mişcări secundare migraţioniste, mai spune ministerul de Externe. Atitudinea nejustificată şi inamicală a Austriei va produce consecinţe inevitabile asupra relaţiilor bilaterale, i s-a transmis ambasadoarei Republicii Austria la Bucureşti, care a fost convocată la sediul MAE.
Plan european contra migraţiei ilegale
Parcă pentru a calma temerile Austriei şi ale altor state cu privire la numărul mare de migranţi ilegali care ajung în spaţiul Uniunii, Comisia Europeană a prezentat, săptămâna aceasta, un plan de acţiune pentru gestionarea sosirilor migranţilor ilegali pe ruta Balcanilor Occidentali. Planul cuprinde acţiuni operative, structurate pe cinci piloni: întărirea managementului de frontieră, proceduri de azil accelerate şi sprijinirea capacităţilor de primire, lupta împotriva traficului de migranţi, consolidarea cooperării privind readmisia şi returnările şi alinierea politicilor de vize. Statele Balcanilor Occidentali sunt chemate să-şi alinieze politica de vize celei practicate de UE întrucât sunt numeroase cazuri de migranţi care sosesc în ţările balcanice unde nu au nevoie de viză de intrare şi de acolo pornesc clandestin spre vestul Europei. Guvernul României a salutat Planul de Acţiune pentru Balcanii de Vest al Comisiei Europene şi reiterează întreaga sa disponibilitate de a contribui activ şi consistent la implementarea măsurilor şi acţiunilor propuse de Comisia Europeană în deplin spirit european de solidaritate şi responsabilitate, în colaborare strânsă cu restul partenerilor europeni.
Proiectul bugetului pe 2023, în Parlament
Creştere economică de 2,8%, deficit de 4,4% din produsul intern brut şi o inflaţie de 8 procente; sunt elementele principale ale construcţiei bugetului pe următorul an, ajuns în dezbaterea Parlamentului după ce a fost aprobat, săptămâna aceasta, de Guvern. Marea noutate este creşterea la 2,5% a bugetului apărării, pe fondul celei mai grave crize internaţionale de securitate din ultimele decenii. Executivul a prevăzut şi pentru anul viitor ajutoare destinate categoriilor celor mai defavorizate, pentru a putea să treacă peste această iarnă şi peste iarna viitoare, precum şi sumele necesare compensării preţului la energie. Bugetul de stat şi cel al asigurărilor sociale vor permite majorarea pensiilor cu 12,5%, un salariu minim pe economie de 3.000 de lei, echivalentul a 600 de euro, şi acordarea unui ajutor financiar celor cu pensii de până la 3.000 de lei. Consiliul Fiscal, organism independent, critică executivul pentru modul în care a construit bugetul pe anul viitor, pe motiv că ar miza pe venituri mai mari de peste 11 miliarde de lei, în condiţiile în care ar urma să colecteze cu aproape 2 miliarde şi jumătate mai puţin. De asemenea, Executivul ar vorbi de o scădere a cheltuielilor de 0,58% din PIB, dar riscă, în realitate, să fie obligat la viitoare rectificări să facă rost de aproape 7 miliarde în plus. În concluzie, Consiliul Fiscal consideră prea optimist deficitul bugetar estimat de Guvern şi anticipează că acesta se va duce la 5,7% din PIB. Guvernul nu alocă suficienţi bani pentru cofinanţarea proiectelor europene nerambursabile şi a proiectelor locale de investiţii, care riscă să fie astfel blocate, mai avertizează Consilul fiscal. În replică, ministrul de finanţe, Adrian Câciu, a amintit că această instituţie a susţinut că veniturile sunt supraestimate şi la adoptarea bugetului pe anul trecut. În realitate, a adăugat Câciu, în 2022 avem un plus la buget de 70 de miliarde de lei, iar ţinta ministerului pe care-l conduce va fi tocmai eliminarea riscului ca gradul de colectare să fie mai mic.
Târgul de carte Gaudeamus, în format clasic
Cel mai cunoscut târg de carte din România, Gaudeamus, organizat de postul public de radio, a revenit, săptămâna aceasta, în format fizic, după doi ani de pandemie. Este a 29-a ediţie a târgului, cei 200 de participanţi oferind publicului o gamă variată de produse editoriale, pe diferite suporturi, adecvate tuturor vârstelor şi domeniilor de interes, muzică şi jocuri educative. Au fost programate peste 600 de evenimente editoriale, printre care lansări de cărţi, dezbateri, sesiuni de autografe, spectacole şi ateliere precum şi alte proiecte. Preşedintele de onoare al ediţiei din acest an este scriitoarea Ana Blandiana, potrivit căreia, un astfel de eveniment îi ajută pe cititori şi autori să se descopere reciproc.
Linkuri utile
Copyright © . All rights reserved