Retrospectiva săptămânii 10.04 - 16.04.2022

Programul ʺSprijin pentru Româniaʺ

Coaliția PSD-PNL-UDMR aflată la putere în România a convenit asupra unui pachet de măsuri economice și sociale menit să prevină efectele crizei energetice și să compenseze creșterile de prețuri. O parte dintre măsuri au fost deja adoptate în Parlamentul de la București. Planul "Sprijin pentru România" are o valoare de aproximativ 17 miliarde de lei (circa 3,5 miliarde de euro), mai mult de jumătate provenind din fonduri europene. Printre cele mai importante decizii se numără creșterea salariului minim în agricultură și în industria alimentară, acordarea de vouchere pentru persoanele cu venituri mici, precum și subvenții și ajutoare pentru IMM-uri și fermieri. 300 de milioane de euro sunt pentru compensarea creșterii prețurilor, IMM-urile vor primi până la 400 de mii de euro pe companie pentru stimularea investițiilor, firmele de transport vor putea deconta 50 de bani la litrul de carburant, iar fermierii vor primi bani sub formă de granturi. Alte măsuri vizează o creștere voluntară, scutită de taxe, a salariului minim, dublarea normei de hrană pentru pacienții din spitale și creșterea valorii tichetelor de masă. Pachetul are trei obiective principale, spune premierul Nicolae Ciucă: susținerea economiei pentru o creștere economică sănătoasă, realizarea coeziunii sociale și solidaritatea între generații. Aproape 12 milioane de persoane urmează să beneficieze de măsurile sociale din acest program guvernamental, spun autoritățile. Între timp, Institutul Naţional de Statistică a anunţat că rata anuală a inflaţiei a urcat în luna martie la 10,15% - un nivel record al ultimilor 18 ani.

Consolidarea prezenţei NATO pe Flancul de Est

Conflictul din Ucraina și consolidarea prezenţei NATO pe Flancul de Est au dominat discuţiile purtate, marți, la București, de preşedintele Klaus Iohannis cu premierul Belgiei, Alexander De Croo. Este nevoie de un nou concept strategic al NATO, care trebuie să reconfirme apărarea colectivă ca sarcină fundamentală prioritară a Alianţei şi să menţioneze explicit că Rusia este principala ameninţare la adresa securităţii, consideră șeful statului, care a anunțat că, în această primăvară, grupul de luptă al NATO va fi constituit pe teritoriul României, după finalizarea negocierilor dintre aliaţi. La rândul său, premierul Belgiei a spus că NATO este o Alianță puternică pe care România poate conta: frontiera dumneavoastră este şi frontiera noastră şi o vom apăra, a declarat Alexander De Croo. 300 de militari belgieni fac parte din forţa de răspuns a NATO, activată de Consiliul Nord-Atlantic pe 25 februarie, imediat după declanșarea războiului de către Moscova. Ei s-au alăturat, în martie, celor 500 de militari francezi, deja prezenţi la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu, din sud-estul României. Baza a fost vizitată, în această săptămână, de șeful statului român și de premierul belgian, însoțiți de Nicolae Ciucă, primul-ministru român, care a subliniat că aliaţii trebuie să fie pregătiţi pentru o criză de durată şi pentru situaţia în care această criză se va extinde mai aproape de graniţa NATO.

Comisarul european pentru Transporturi, la București

Comisarul european pentru Transporturi, românca Adina Vălean, s-a aflat timp de două zile la București, unde a participat, alături de premierul Nicolae Ciucă, la o conferinţă privind viitorul Europei, organizată de reprezentanţa Executivului comunitar în România. De asemenea, a discutat într-o videoconferinţă cu miniştrii transporturilor din România, Republica Moldova şi Ucraina. Premierul Nicolae Ciucă și comisarul european Adina Vălean au convenit să colaboreze strâns în scopul facilitării transportului feroviar, rutier, fluvial şi maritim al mărfurilor din Ucraina şi Republica Moldova, vecine României. Nicolae Ciucă a lăudat iniţiativa comisarului Vălean de a înfiinţa un grup de lucru menit să identifice soluţii pentru creşterea gradului de absorbţie de către România a fondurilor europene alocate proiectelor în domeniul infrastructurii de transport.

Legea offshore, în dezbaterea Parlamentului

Proiectul de modificare a legii offshore, care reglementează exploatarea gazelor naturale în Marea Neagră, a ajuns în Parlament, unde va fi dezbătut în procedură de urgență, după patru ani de la prima variantă, care nu a făcut decât să alunge investitorii. Coaliția de guvernare propune acum o variantă mai echilibrată despre care spune că va aduce avantaje și statului și companiilor care vor exploata zăcămintele. Statul și companiile din România vor avea prioritate la cumpărarea gazului exploatat, surplusul urmând să fie exportat. 60% din profitul obţinut din exploatarea gazelor natural va reveni statului, iar 40% investitorilor. De asemenea, documentul prevede eliminarea impozitării suplimentare a veniturilor pentru prețurile de vânzare la care investitorii nu realizează supraprofituri, cu excepția menținerii grilei de impozitare în cazul veniturilor suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri mai mari de 85 de lei pe MW/oră. O altă modificare este eliminarea limitării deducerii investițiilor pentru calculul impozitului pe profit. Dezbaterea proiectului în regim de urgență vine pe fondul crizei din energie și al demersului de eliminare a dependenței de gazele rusești. Analiștii economici cred că varianta propusă va reuși să impulsioneze investițiile, însă chiar și așa până la exploatarea zăcămintelor vor mai trece câțiva ani.