Retrospectiva săptămânii 11.04 - 17.04.2021

Demiterea ministrului Sănătăţii provoacă tensiuni în coaliţia la guvernare în România

Intr-un moment de vârf al pandemiei în România, ministrul Sănătăţii de la Bucureşti, Vlad Voiculescu, propus de USR-PLUS, a fost revocat din funcţie de premierul liberal Florin Cîţu. Ulterior, prim-ministrul a preluat interimatul la Sănătate, după ce vicepremierul Dan Barna a refuzat propunerea. Decizia premierului de a-l demite pe Voiculescu a provocat tensiuni în sânul coaliţiei la putere PNL-USR-PLUS-UDMR. Şeful guvernului şi-a argumentat decizia revocării afirmând că a dorit să menţină încrederea în instituţiile statului, pentru a putea depăşi perioada dificilă generată de pandemie. În schimb co-preşedintele Alianţei USR-PLUS, Dan Barna, a anunţat că premierul nu mai are susţinerea Alianţei. Vicepremierul Kelemen Hunor, preşedinte UDMR, susţine că Dan Barna s-a pripit cu retragerea sprijinului politic pentru Florin Cîţu şi cere maturitate politică din partea liderilor Coaliţiei. 

Din opoziţie, preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, a declarat că revocarea lui Vlad Voiculescu a venit 'mult prea târziu pentru mulţi români care şi-au pierdut viaţa sau şi-au distrus sănătatea'. În ultimul timp, demisia ministrului Sănătăţii a fost intens cerută atât de opinia publică, cât şi de factorii politici, inclusiv din coaliţia la putere. De altfel, restricţiile pentru limitarea, în România, a răspândirii noului coronavirus au continuat să fie contestate în stradă. 

În plus, sute de membri ai celor mai mari cinci confederaţii sindicale din România au participat, la Bucureşti, la un miting împotriva întregului guvern. Aceştia au cerut demisia Executivului, majorarea salariului minim la un nivel decent, pensii echitabile, servicii publice de calitate şi deblocarea negocierii colective.

Campania de vaccinare anti-Covid 19 se accelerează în România

Numărul de cazuri noi de COVID-19 a scăzut uşor în această săptămână în România. În schimb situaţia este gravă în secţiile de terapie intensivă, unde numărul celor internaţi a depăşit 1.500, iar locurile disponibile sunt tot mai puţine. Autorităţile încearcă să găsească soluţii pentru suplimentarea numărului de paturi la ATI. În paralel, ritmul Campaniei naţionale de imunizare a crescut în ultimele zile România, iar listele de aşteptare s-au scurtat, în prezent fiind înscrise aproape 350.000 de persoane, mai puţin de jumătate faţă de săptămâna trecută. Românii sunt încurajaţi să meargă să se vaccineze, pentru autorităţi fiind singura soluţie de a depăşi această perioadă şi de a reveni la normalitate. De vineri a început şi vaccinarea anti-COVID-19 cu serul produs de AstraZeneca fără programare în centrele care au locuri disponibile. Pe de altă parte, Executivul a aprobat joi, un memorandum privind achiziţionarea unor cantităţi suplimentare din vaccinul anti-COVID-19 de la Pfizer-BioNTech - peste 4,2 milioane de doze.

Acte normative adoptate în şedinţa guvernului  de la Bucureşti

Executivul de la Bucureşti a adoptat proiectul legii privind comunicaţiile 5G, care măreşte semnificativ viteza de internet pentru dispozitivele mobile. Actul normativ a cerut o atenţie specială, pentru că, potrivit ministrului de Interne, Lucian Bode, noua tehnologie poate face loc şi la ameninţări complexe la adresa securităţii naţionale prin accesul la infrastructuri informatice sensibile. Licitaţia pentru alocarea spectrului 5G în România, amânată, deja, de două ori, s-ar putea desfăşura în a doua jumătate a acestui an. Tot joi, guvernul a stabilit principiile pentru noul sistem de salarizare a angajaţilor de la stat. Persoanele cu aceeaşi funcţie ar urma să primească aceiaşi bani indiferent unde lucrează, iar sporurile ar urma să fie limitate. Atât primul ministru, cât şi ministrul Muncii au dat asigurări că veniturile salariaţilor nu vor scădea. De asemenea, miniştrii au analizat în primă lectură două ordonanţe de urgenţă care simplifică relaţiile de muncă prin digitalizare şi debirocratizare.

Sprijin pentru industria HoReCa din România în contextul pandemiei

Comisia Europeană a aprobat o schemă de 500 de milioane de euro de sprijinire, de către Guvernul de la Bucureşti, a sectorului HoReCa din România, grav afectat de pandemia de coronavirus. Măsura va acoperi până la  20% din pierderile de venituri în perioada 1 ianuarie - 21 decembrie 2020, comparativ cu perioada similară din 2019. Ajutorul va fi acordat cel târziu până la 31 decembrie 2021. De el ar urma să beneficieze peste 73.000 de companii din sectorul HoReCa.

România îşi va retrage trupele din Afganistan, alături de aliaţii din NATO

România va începe, la 1 mai, alături de ceilalţi aliaţi din cadrul NATO, retragerea trupelor din Afganistan. Ministrul Apărării, Nicolae Ciucă, afirmă că, în baza deciziilor luate la reuniunea extraordinară a miniştrilor de Externe şi ai Apărării din statele membre ale Alianţei, misiunea din acest teatru de operaţiuni se va încheia când toţi militarii români vor veni acasă. 

Nicolae Ciucă: "România a luat decizia acum două decenii să facă parte din coaliţia de luptă împotriva terorismului şi să se alăture aliaţilor săi strategici în efortul internaţional de combatere a unui inamic care a ameninţat liniştea şi securitatea cetăţenilor. Pe parcursul celor aproape 20 de ani, zeci de mii de militari români au îndeplinit misiuni în teatrul de operaţii afgan, contribuind semnificativ la schimbarea în bine a situaţiei de securitate din zonă. Ne plecăm frunţile în memoria celor 27 de eroi ai României care au plătit cel mai greu preţ în numele libertăţii noastre. Un gând de recunoştinţă şi celor peste 200 de militari răniţi în aceste misiuni".  

649 de militari români participă, în prezent, la misiunea 'Resolute Support' din Afganistan, sub egida NATO.