Retrospectiva săptămânii 16 - 23 ianuarie 2022

Pandemia de COVID, pe trend ascedent in Romania

România a atins, în această săptămână, recordul absolut de cazuri de COVID-19 înregistrate în 24 de ore - raportarea de joi a indicat peste 19000 de îmbolnăviri, mai mult decât în oricare zi din valurile anterioare. Mortalitatea asociată SARS - Cov-2 este, însă, în prezent de până la zece ori mai mică decât în octombrie, când se înregistra un număr aproape la fel de mare de cazuri. Interesul pentru vaccinare este în continuare foarte redus, dar relativ constant, cu circa 4000 de persoane făcând prima doză pe zi. Până acum, peste 8 milioane de români au primit cel puţin o doză, rata de imunizare a populaţiei eligibile de peste 12 ani fiind de 47,5% - a anunţat, joi, preşedintele coordonatorul campaniei de vaccinare, medicul Valeriu Gheorghiţă.Între timp, ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a precizat că în scurt timp va fi disponibil şi în România tratamentul antiviral inovativ. În spitale, rata de ocupare a paturilor destinate pacienților COVID este de 22%, astfel că școlile își pot continua activitatea în clase, săptămâna viitoare.

Grevă de avertisment în învățământ, grevă în transportul de suprafață din București

Sindicatele din învățământul românesc au reluat protestele, printr-o grevă de avertisment de două ore. Angajaţii din Educație solicită Guvernului acordarea salariilor de bază prevăzute într-o lege din 2017, potrivit căreia ar fi trebuit să primească încă de acum doi ani o majorare salarială de 16%. Sindicaliştii mai cer alocarea a 6 procente din PIB pentru finanţarea Educaţiei, vor să primească sporurile pentru condiţiile de muncă, să fie plătiţi pentru orele suplimentare, dar şi să fie majorat numărul de posturi didactice. Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, consideră că solicitările sunt pertinente, dar a făcut apel la înțelegerea profesorilor, cu atât mai mult cu cât procesul de învățare este deja afectat din cauza contextului epidemiologic. Nu doar profesorii au recurs în această săptămână la proteste. Nemulţumiţi că nu li s-au majorat salariile, șoferii autobuzelor, troleibuzelor şi tramvaielor din capitală au declanşat o grevă generală, acţiunea lor afectând sute de mii de bucureşteni.

Noi măsuri pentru scăderea facturilor la energie

Soluția guvernului de la București pentru prețurile mari la facturile de energie merge pe două direcții - plafonul va scădea, iar limita de consum va creşte. Măsurile pentru populație și firme au fosta convenite în coaliția aflată la guvernare și se vor aplica de la 1 februarie până la 31 martie. La energie plafonul va scădea de la 1 leu la 0,8 lei per KW, în timp ce limita consumului pentru care se calculează acest preţ va crește de la 300 la 500 de KW. Pentru IMM-uri, prețul va fi plafonat la 1 leu per KW. La gaz, plafonul va scădea de la 0,37 la 0,31 lei per KW, iar limita de consum pentru cinci luni de zile va creşte de la 1.000 la 1.500 KW. Totodată, facturile care au fost emise greşit vor fi recalculate, în același timp fiind interzisă debranșarea sau aplicarea de penalități celor care nu și-au achitat facturile. Măsurile vor fi promovate printr-o ordonanţă de urgenţă, care urmează să fie aprobată săptămâna viitoare.

Planul național de combatere a cancerului

La București, a fost lansat Planul Naţional de Combatere a Cancerului, care fixează obiective realiste şi măsurabile, defineşte un traseu standardizat al pacientului şi pune accent pe încurajarea şi finanţarea suplimentară a investigaţiilor medicale. În februarie anul trecut, Comisia Europeană lansa Planul European de Combatere a Cancerului, care alocă 4 miliarde de euro pentru finanţarea programelor de prevenţie, cercetare şi tratare în interiorul Uniunii. Ulterior, în România s-a creat un grup de lucru care a urmărit transpunerea în legislaţia românească a planului european. România are în prezent un program naţional de cancer la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, prin care sunt decontate o parte din tratamente şi analize, precum şi câteva programe de prevenţie la nivelul Ministerului Sănătăţii. Președintele Klaus Iohannis a subliniat că, în prezent, există oportunitatea, dar şi mijloacele pentru regândirea sistemului de sănătate, vulnerabilizat prin lipsa de investiţii adecvate timp de câteva decenii.

România, în ecuația Rusia-NATO

Preşedintele Klaus Iohannis a salutat, joi, anunţul din ajun al omologului american, Joe Biden, privind creşterea prezenţei militare americane în România, pe flancul de est al NATO, dacă situaţia de securitate se deteriorează. Parteneriatul strategic România-SUA şi solidaritatea NATO sunt foarte puternice - a scris, pe Twitter, Klaus Iohannis. El a declarat, totodată, că parteneriatul strategic România-Franța va fi consolidat în regiunea Mării Negre, după anunţul omologului francez, Emmanuel Macron, privind disponibilitatea Franţei de a participa la prezenţa militară întărită a NATO în România. Anunțurile vin într-un moment de tensiune în estul Europei, unde Rusia a masat peste 100.000 de militari la granița cu Ucraina, cerând garanții că NATO nu se va extinde spre est și retragerea trupelor din țările membre ale Alianței aflate în est, țări printre care se numără și România.

Asistență tehnică și financiară pentru Republica Moldova

Guvernul de la București a aprobat memorandumul în baza căruia România va putea acorda în continuare asistenţă tehnică şi financiară către Republica Moldova (ex-sovietică, majoritar românofonă) în mai multe domenii, pentru a-i sprijini parcursul european. Este o decizie importantă și necesară, în condițiile în care precedentul Acord de acest tip, semnat la 27 aprilie 2010, a ieşit din vigoare la 28 martie 2021. Prin decizia de acum de la București, practic s-a dat undă verde pentru negocierile și semnarea unui nou acord privind implementarea programului de asistenţă în baza unui ajutor financiar în valoare de 100 de milioane de euro.