Preşedintele României, Klaus Iohannis, la videoconferinţa cu lideri aliaţi şi ai instituţiilor UE şi NATO/ Convorbiri româno-americane/ Ajutor de 100 de milioane de euro pentru Republica Moldova
Preşedintele României, Klaus Iohannis, la videoconferinţa cu lideri aliaţi şi ai instituţiilor UE şi NATO
Şeful statului român, Klaus Iohannis, a participat, la invitaţia omologului american, Joe Biden, la o nouă rundă de consultări, în format videoconferință, cu lideri aliaţi ai instituţiilor Uniunii Europene şi NATO şi ai statelor partenere, în contextul continuării agresiunii militare ilegale a Rusiei împotriva Ucrainei. Au fost analizate strategia de sprijin pentru Ucraina şi măsurile de răspuns întreprinse de comunitatea internaţională, pentru a contracara acţiunile Rusiei, respectiv pachetele extinse de sancţiuni. Participanții la consultări şi-au reiterat hotărârea de a asigura sprijin economic, umanitar şi de securitate pentru Ucraina.
Preşedintele Klaus Iohannis s-a referit, în intervenţia sa, la importanţa menţinerii unităţii aliate şi transatlantice şi a condamnat cu fermitate crimele comise de trupele ruse împotriva civililor. Pe de altă parte, şeful statului a subliniat impactul amplu al actualei crize asupra situaţiei de securitate pe flancul estic al alianţei, în special la Marea Neagră. Klaus Iohannis a vorbit despre necesitatea creării rapide a Grupului de luptă al NATO pe teritoriul României. Totodată, el a făcut apel la acţiuni hotărâte şi coordonate pentru eliminarea dependenţei energetice faţă de Rusia și a subliniat, de asemenea, că sancţiunile impuse s-au dovedit un instrument eficient.
Convorbiri româno-americane
Ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, și secretarul american de stat Antony Blinken au discutat, luni, la telefon, despre consecințele agresiunii militare a Rusiei împotriva Ucrainei și eforturile aliate de a gestiona și răspunde adecvat. Bogdan Aurescu a prezentat evaluările Bucureștiului privind evoluţiile de securitate pe flancul estic al NATO şi la Marea Neagră. Acesta a detaliat acţiunile complexe ale autorităţilor române în sprijinul Ucrainei vecine la nivel politic, logistic şi umanitar. Şeful diplomației de la București a subliniat, de asemenea, importanţa aplicării rapide a deciziilor summitului extraordinar al NATO din 24 martie, în special crearea accelerată a Grupului de luptă în România, ca prim pas pentru echilibrarea şi consolidarea prezenţei NATO pe flancul estic pe termen lung.
La rândul său, secretarul de stat Antony Blinken a transmis mulţumiri din partea Statelor Unite pentru rolul regional asumat de București şi pentru susţinerea oferită Kievului şi altor parteneri vulnerabili din regiune, inclusiv Chișinăului. Oficialul american a oferit asigurări că Washingtonul este pe deplin angajat în protejarea teritoriilor României şi ale tuturor aliaţilor, în special a acelor ţări care se află în prima linie, aşa cum este România. Tot luni, ministrul Apărării Naţionale, Vasile Dîncu, şi omologul său american, Lloyd Austin, au discutat, la telefon, despre evoluţiile situaţiei de securitate din regiunea Mării Negre. Vasile Dîncu a mulţumit Statelor Unite pentru angajamentul şi contribuţia consistentă în vederea asigurării securităţii flancului estic al NATO. Repoziţionarea batalionului Stryker, dislocarea unor avioane F-16 şi F-18 pentru consolidarea misiunilor de poliţie aeriană întărită în România sunt doar două exemple concrete ale solidităţii relaţiei transatlantice.
Proiectul Legii offshore, care permite extragerea gazelor naturale din Marea Neagră, dezbătut de Senatul de la București în procedură de urgență
Proiectul Legii offshore,care permite extragerea gazelor naturale din Marea Neagră, a intrat, marţi, pe agenda Biroului permanent al Senatului de la Bucuresti. Acesta va dezbate proiectul în procedură de urgenţă, după ce va primi avize din partea instituţiilor de specialitate. Se estimează că votul la Senat, în calitate de primă cameră sesizată, se va da în luna mai. Premierul Nicolae Ciucă a afirmat că Legea offshore va asigura stabilitate şi predictibilitate legală mediului de afaceri în domeniu în ceea ce priveşte independenţa pe resursa de gaz faţă de Federaţia Rusă. Volumul de gaze estimat pentru perimetrele româneşti de la Marea Neagră este de 200 de miliarde de metri cubi, iar cea mai mare cantitate este în perimetrul Neptun Deep, deţinut de OMV Petrom şi ExxonMobil.
Ajutor de 100 de milioane de euro pentru Republica Moldova
Ministerul de Externe de la București a salutat aprobarea de către Senat, în calitate de cameră decizională, a proiectului de lege pentru ratificarea Acordului privind implementarea programului de asistenţă tehnică şi financiară în baza unui ajutor financiar nerambursabil în valoare de 100 milioane de euro acordat de România Republicii Moldova, majoritar românofonă. Acordul a fost semnat de premierii României, Nicolae Ciucă, şi Republicii Moldova, Natalia Gavriliţa, pe 11 februarie, la Chişinău. România va participa la consolidarea rezilienţei Republicii Moldova în sectoare esenţiale pentru societate între care sectorul energetic, transport şi infrastructură de transport, protecţia mediului şi combaterea schimbărilor climatice, lucrări publice şi infrastructură, sănătate, educaţie, cultură şi patrimoniu, cercetare.
FMI a revizuit în scădere estimările privind creşterea economiei româneşti în 2022
Fondul Monetar Internaţional şi-a revizuit semnificativ în scădere estimările privind creşterea economiei româneşti în acest an, de la 4,8%, cât prognoza în toamnă, până la 2,2% acum. Proiectul de buget pentru anul 2022 a fost configurat pe o creştere economică de 4,6 procente. În ceea ce priveşte inflaţia, FMI estimează o creştere medie anuală a preţurilor de 9,3%, de două ori şi jumătate mai mult decât avansul prognozat în toamna anului trecut. Puseul inflaţionist va încetini la 4 procente anul viitor. La nivel global, FMI subliniază că perspectivele economiei mondiale s-au înrăutăţit semnificativ comparativ cu estimările din luna ianuarie, în principal din cauza invadării Ucrainei de către Rusia, care a provocat o criză umanitară în Europa de Est şi sancţiuni destinate să preseze Moscova să înceteze ostilităţile. Astfel, acum, estimarea pentru creşterea economică mondială este de 3,6% în 2022 şi tot atât în 2023.
Linkuri utile
Copyright © . All rights reserved