Sumar: Guvern nou la București / Situația epidemiologică în România / Convorbiri Klaus Iohannis - Maia Sandu, la București
Guvern nou la București
Parlamentul de la București a dat, joi, votul de încredere cabinetului propus de liberalul Nicolae Ciucă - o noua formulă guvernamentală cu 20 de portofolii, împărțite între PSD, PNL și UDMR. Românii aşteaptă ca executivul să se apuce de treabă şi să rezolve problemele existente, lumea s-a săturat de crize şi de promisiuni, a declarat președintele Klaus Iohannis, la ceremonia de învestitură: "Criza politică s-a terminat, dar celelalte crize nu şi nici problemele nu au dispărut. Pandemia nu s-a terminat, criza energetică nu s-a terminat, capătă doar noi forme, bugetul pe acest an va trebui rectificat, bugetul pentru anul viitor va trebui pregătit şi votat. Oamenii aşteaptă plata salariilor şi a pensiilor la timp şi multe alte lucruri se cer rezolvate urgent. Pentru toate acestea este nevoie de un guvern solid, cu o majoritate consistentă în parlament şi acum există acest guvern."
Negocierile între PSD, care deține cel mai mare număr de parlamentari, și PNL, partid aflat la guvernare, alături de UDMR, începând din 2020, au fost îndelungate, cele două formațiuni convenind, în cele din urmă, să asigure prin rotație funcția de premier. Aceasta după ce au reușit să pună la punct un program de guvernare care conține măsuri așteptate de electoratul fiecăreia și să stabilească un algoritm echitabil de împărțire a mandatelor de ministru. Lucrurile au fost mult mai simple în ceea ce privește UDMR, care rămâne în noua ecuație executivă cu aceleași trei ministere: Dezvoltarea Regională, Mediu şi Sport și funcția de vicepremier.
Programul de guvernare prevede alocarea a 7% din PIB pentru investiţii, punerea în aplicare a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi folosirea Planului de Investiţii "Anghel Saligny" pentru a reduce decalajele de dezvoltare dintre regiunile ţării. Se vor mări indemnizaţia socială, alocaţiile pentru copii, salariul minim brut pe ţară, dar și pensiile. La începutul anului viitor, se va analiza mecanismul de protecţie a consumatorilor faţă de mărirea preţurilor la energie și se vor lua în continuare măsuri pentru ca populaţia și companiile româneşti să nu sufere. La Ministerul Educației va fi constituit un comitet care va lucra la noua lege în domeniu, iar zeci de miliarde de euro se vor investi în următorii 10 ani în infrastructura de transport. În domeniul Justiției, îndeplinirea condiţiilor din Mecanismul de Cooperare şi Verificare reprezintă unul dintre obiectivele noii coaliţii. În același timp, NATO, UE şi Parteneriatul strategic cu SUA sunt pilonii pe care România îşi va fundamenta întreaga politică de apărare şi securitate, consolidarea profilului şi rolului României în cele două structuri rămânând o prioritate pentru București.
Situația epidemiologică în România
Unul dintre cele mai greu de gestionat portofolii, cu atât mai mult acum în context pandemic, a fost preluat de profesor doctor Alexandru Rafila, reprezentantul României la OMS. Se dorește accelerarea vaccinării şi modernizarea a 46 de spitale, iar Alexandru Rafila are în vedere mai multe măsuri pentru a nu urma un val similar cu valul patru: "Ceea ce ne interesează în momentul de faţă este parteneriatul cu oamenii care lucrează în sistemul de sănătate şi ne interesează să găsim modalitatea cea mai bună, încât să avem sprijinul populaţiei pentru măsurile de sănătate publică. Am fost foarte afectat de sutele de morţi care s-au înregistrat zilnic în ţara noastră. Pare incredibil ca o ţară din Uniunea Europeană să înregistreze cel mai mare număr de decese raportate la populaţie şi trebuie să ne pregătim să facem tot ceea ce putem încât acest lucru să nu se mai repete şi să dăm şi o speranţă oamenilor. În cursul anului 2022 găsim şi drumul spre normalitate."
Numărul cazurilor noi de COVID-19 a continuat să scadă, în această săptămână, în România, coborând sub 2000 în 24 de ore pentru prima dată după multe săptămâni. Însă numărul deceselor asociate este încă ridicat, în jurul a 200 în fiecare zi. Interesul populației pentru vaccinare a intrat din nou într-o perioadă de regres, iar în prezent aproximativ 40% din totalul populației a primit cel puțin o doză de vaccin. Doar câteva județe se mai află în scenariul roșu, iar Ministerul Educației a anunțat că unitățile şcolare din Bucureşti şi din alte localităţi, care au o rată de infectare sub 3 cazuri la mia de locuitori, pot decide organizarea cursurilor cu prezenţă fizică.
Convorbiri Klaus Iohannis - Maia Sandu, la București
În contextul aniversării în acest an a 30 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice între România și Republica Moldova (ex-sovietică, majoritar românofonă), președinții Klaus Iohannis și Maia Sandu au avut convorbiri, în această săptămână, la București, în cadrul cărora au reafirmat legăturile speciale dintre cele două țări. Republica Moldova se bucură de un sprijin covârşitor, durabil şi transpartinic la Bucureşti, a declarat preşedintele Iohannis. Șeful statului a menționat că discuțiile au vizat toate domeniile în care România și Republica Moldova au proiecte comune, în special în ceea ce priveşte interconectarea energetică şi consolidarea securităţii energetice, dezvoltarea infrastructurii de transport, perspectivele continuării acordării de asistenţă nerambursabilă Republicii Moldova, dezvoltarea comunicaţiilor şi a cooperării în domeniul educaţiei. De asemenea, a fost reiterată susținerea Bucureștiului pentru eforturile Chişinăului de integrare europeană. România este susţinătoarea noastră fermă pe plan economic, politic, diplomatic, cultural, educaţional, a declarat și Maia Sandu, care a vorbit și despre unitatea culturală, istorică şi lingvistică dintre cele două ţări.
Linkuri utile
Copyright © . All rights reserved