Retrospectiva săptămânii 22.09 - 28.09.2019

Preşedintele la Adunarea Generală a ONU

România va face mai mult pentru a atinge, până în 2030, obiectivele Organizaţiei Naţiunilor Unite privind dezvoltarea durabilă - a promis preşedintele Klaus Iohannis, la New York, adresându-se Adunării Generale a ONU. Ţintele comunităţii internaţionale, împărtăşite de România, includ eradicarea sărăciei, educaţie de calitate, energie curată la preţuri accesibile şi măsuri urgente de combatere a schimbărilor climatice. Preşedintele a amintit că nici România nu a fost ocolită de efectele adverse ale schimbărilor climatice şi a iniţiat programe pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Şeful statului a condamnat, în intervenţia sa, atacurile teroriste şi a reiterat angajamentul ferm al Bucureştiului pentru combaterea terorismului la nivel internaţional. El a aminitit că, recent, doi cetăţeni români au fost ucişi, la Kabul, în atacuri ale talibanilor afgani. În marja Adunării Generale, preşedintele Iohannis a avut a avut întrevederi bilaterale, între alţii, cu omologii săi din Ucraina şi Republica Moldova vecine, Volodimir Zelenski şi, respectiv, Igor Dodon, pe care i-a asigurat de susţinerea României faţă de aspiraţiile europene ale celor două state ex-sovietice.

Premierul în Statele Unite

Peste Ocean, în vizită de lucru, s-a aflat şi premierul Viorica Dăncilă. Ea a avut o întrevedere cu secretarul american al Energiei, Rick Perry, prilej cu care a fost semnat memorandumul de înţelegere între guvernele României şi Statelor Unite, privind cooperarea în domeniul nuclear civil. Potrivit unui comunicat de presă al Executivului de la Bucureşti, premierul a transmis părţii americane determinarea Guvernului său pentru dezvoltarea, pe baze pragmatice şi mutual avantajoase, a componentei economice a Parteneriatului Strategic dintre România şi Statele Unite ale Americii. Şefa Guvernului s-a întâlnit şi cu secretarul general al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, Angel Gurria, căruia i-a comunicat că România continuă să fie ferm dedicată şi pregătită să înceapă negocierile de aderare la OCDE.

Românca de la şefia viitorului Parchet European

Românca Laura Codruţa Kövesi va deveni primul procuror-şef al viitorului Parchet European, după ce Legislativul comunitar şi Consiliul Uniunii Europene au ajuns la un acord final pe această temă. Fosta şefă a DNA din România "este deosebit de competentă, cu un palmares impresionant de realizări în lupta împotriva corupţiei" - a declarat spaniolul Juan Fernando López Aguilar, preşedintele Comisiei pentru libertăţi civile a Parlamentului European. Acordul asupra numirii Laurei Codruţa Kövesi, fostă şefă longevivă şi temută a DNA din România, ca procuror-şef european mai trebuie oficializat de Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene. Parchetul Public European ar urma să devină operaţional la sfârşitul anului viitor. Va fi o instituţie independentă, însărcinată cu investigarea, urmărirea penală şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului Uniunii.

Incertitudini privind candidatul României la funcţia de comisar european

Duş rece la Bruxelles: candidatura eurodeputatei social-democrate române Rovana Plumb pentru postul de comisar european la Transporturi a fost respinsă, joi, de Comisia Juridică a Parlamentului European. În favoarea ei au votat doar şase europarlamentari, 15 au votat impotriva si doi s-au abtinut. Procedural, fără avizul Comisiei Juridice, audierea din Comisia de Transporturi nu mai poate avea loc. Comisia pentru afaceri juridice a PE decisese s-o invite pe Rovana Plumb, desemnată de Guvernul de la Bucureşti să facă parte din viitorul executiv comunitar, la o audiere extraordinară, ca să lămurească aspecte neclare din declaraţia sa de avere.

Interconectare energetică

La Chişinău, au fost semnate, joi, trei acorduri pentru implementarea proiectului de interconectare a reţelelor de energie electrică dintre Republica Moldova (majoritar românofonă) şi România. Potrivit acestora, Chişinăul urmează să acceseze 60 de milioane de euro, împrumut de la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, iar alte 40 de milioane de euro urmează să-i fie oferite drept grant de Uniunea Europeană. Banii sunt prevăzuţi pentru modernizarea sistemului energetic, în special pentru construcţia unei staţii ce va conecta reţelele din Republica Moldova şi România. Partenerii occidentali ai republicii subliniază că aceasta îşi va consolida, astfel, securitatea energetică şi-şi va diminua dependenţa de livările de gaz rusesc.

Prezidenţiabilii la start

Între timp, la Bucureşti, la Biroul Electoral Central s-a încheiat înregistrarea persoanelor care vor să participe la alegerile prezidenţiale de pe 10 noiembrie. Au fost înregistraţi candidaţi din partea tuturor formaţiunilor parlamentare, dintre care, spun atât sondajele, cât şi comentatorii, se vor decanta, cel mai probabil, finaliştii din al doilea tur de scrutin, de pe 24 noiembrie. Este vorba despre preşedintele în exerciţiu, Klaus Iohannis, susţinut de PNL (în opoziţie), premierul PSD Viorica Dăncilă, Dan Barna (USR-PLUS), Theodor Paleologu (PMP), Mircea Diaconu, sprijinit de ALDE şi Pro România, şi Kelemen Hunor (UDMR). Restul aspiranţilor sunt fie independenţi, fie susţinuţi de partide extra-parlamentare, foarte discrete, până acum, pe scena politică.