România, la nouă luni de la apariția primul caz de coronavirus/ Guvernul de la București a adoptat a treia rectificare bugetară din acest an/ Executivul de la București a prezentat Planul Naţional de Redresare și Reziliență
România, la nouă luni de la apariția primul caz de coronavirus
La nouă luni de la apariția primului caz de Covid-19 pe teritoriul său, timp în care în România s-au înregistrat sute de mii de cazuri de infectare cu noul coronavirus, cifra deceselor zilnice asociate Sars-CoV-2 se menține ridicată, la fel numărul pacienților internați la terapie intensivă. Specialiștii atrag atenția că, deși cifrele infectărilor noi zilnice sunt în uşoară scădere de la începutul acestei săptămâni, faţă de zilele similare de săptămâna trecută, nu este suficient pentru a fi considerat un semn încurajator.
Ei sunt de părere că ar fi nevoie de 14 zile cu o evoluţie bună pentru a se putea spune că situaţia se stabilizează. Autoritățile au decis carantinarea localităților, dar doar acolo unde situația epidemiologică o impune. Efectele se văd, deja, rata de infectare este în scădere, la aceasta contribuind și măsurile restrictive decise la nivelul întregii țări, precum purtarea obligatorie a măștii atât în spațiile închise, cât și în cele deschise, restricționarea circulației pe timpul nopții sau desfășurarea cursurilor exclusive online. Președintele Klaus Iohannis a declarat că România nu va intra într-o carantină generală după alegerile parlamentare din 6 decembrie.
Totuși, nu este momentul unei relaxări, a subliniat șeful statului, care a cerut populaţiei să respecte, în continuare, măsurile de siguranţă sanitară şi să petreacă sărbătorile de iarnă doar alături de cei cu care locuiesc împreună. Președintele şi-a exprimat, în același timp, speranţa că în momentul în care vor exista date concludente cu privire la vaccinare scepticismul referitor la vaccin va scădea. Potrivit unui sondaj al Grupului de Studii Socio-Comportamentale Avangarde, doar 30% dintre români s-ar vaccina împotriva noului coronavirus, imediat ce în țară ar exista această posibilitate. Între timp, autoritățile române au prezentat strategia de vaccinare anti-Covid, pe care o tratează ca pe o problemă de siguranță națională.
Aceasta urmează să fie adoptată, săptămâna viitoare, de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării. Personalul din domeniul sănătăţii, ca şi cel din centre rezidenţiale şi medico-sociale, populaţia cu risc ridicat de evoluţie severă în cazul infecţiei şi personalul din domenii-cheie, esenţiale bunei funcţionări a societăţii, vor avea prioritate la vaccinare. Ministerul Apărării Naţionale va avea rolul foarte important de sprijin al efortului interinstituţional în campania de vaccinare anti-COVID-19, urmând să asigure, prin structurile de specialitate, logistica necesară desfăşurării acestei campanii la nivel naţional. Strategia de distribuţie ţine cont de condiţiile specifice de stocare şi transport necesare pentru fiecare vaccin în parte.
Guvernul de la București a adoptat a treia rectificare bugetară din acest an
Guvernul României a adoptat, luni, a treia rectificare bugetară - ultima din acest an, care duce deficitul bugetar la peste 96 de miliarde de lei (circa 19,5 miliarde de euro). Contrar estimărilor din vară, deficitul bugetar va ajunge la finalului anului la 9,1% din PIB, iar economia va înregistra o scădere de 4,2%. Premierul Ludovic Orban a afirmat că rectificarea este necesară pentru a face faţă cheltuielilor provocate de pandemia de COVID-19, pentru plata pensiilor şi echilibrarea bugetelor locale.
El a explicat că au apărut noi provocări şi cheltuieli, în condiţiile în care pandemia, dar şi o serie de iniţiative legislative, au sporit presiunea cu cheltuielile sociale. Bani suplimentari vor fi alocați Ministerului Muncii, pentru plata pensiilor, a şomajului tehnic şi a programului flexibil de muncă. Şi ministerul Sănătății va primi mai mulți bani pentru lupta anti-COVID. Se vor aloca fonduri inclusiv pentru plata stimulentului de risc pentru ambulanțieri, care nu fuseseră cuprinși în actul normativ inițial, prin care se acordau aceste beneficii medicilor implicați în lupta anti-COVID.
Ministrul Finanțelor, Florin Cîţu, a anunțat că a fost suplimentată contribuţia României la efortul financiar european de producere a unui vaccin împotriva SARS-CoV-2. El a precizat că această rectificare bugetară asigură continuarea investiţiilor, care vor fi de 55 de miliarde de lei (circa 11 miliarde de euro), în creştere faţă de bugetul iniţial. Educația și Agricultura au primit, de asemenea, bani suplimentari la ultima redistribuire de fonduri din acest an. Ministerul Agriculturii va primi bani în plus pentru a-i despăgubi pe fermierii afectaţi de secetă. În schimb, Ministerul de Finanţe şi cel de Interne pierd bani la această rectificare bugetară, la fel și Administrația prezidențială și Camera Deputaților.
Executivul de la București a prezentat Planul Naţional de Redresare și Reziliență
Guvernul de la București a prezentat, joi seară, Planul Naţional de Redresare și Reziliență care va folosi bani europeni, pentru ca economia românească să treacă peste criza provocată de pandemia de COVID-19. Proiectul ar urma să asigure dezvoltarea accelerată a ţării în următorii patru ani, iar banii de la UE vor fi cheltuiţi pentru spitale noi, sute de kilometri de autostrăzi, investiţii în infrastructură şcolară sau pentru digitalizarea administraţiei.
Planul prevede utilizarea a peste 30 de miliarde de euro ca investiţii în domeniile cele mai importante ale societăţii româneşti. Din cele peste 30 de miliarde de euro, granturile nerambursabile sunt de aproape 14 miliarde, iar împrumuturile la dobânzi avantajoase, atrase de Comisia Europeană în numele tuturor statelor membre, reprezintă restul. De joi, acest plan este în dezbatere publică. Societatea civilă poate să vină cu propunerile ei, care vor fi analizate de guvern, după care planul va fi trimis la Bruxelles.
Mai multe organizaţii neguvernamentale cu expertiză în educaţie, sănătate sau în domeniul social şi-au exprimat, deja, intenţia de a contrbui la acest plan. Documentul trebuie să includă cu prioritate, spun, organizaţiile, măsuri de sprijin pentru persioanele din categorii vulnerabile şi să acorde o atenţie sporită copiilor şi tinerilor din medii defavorizate, astfel încât aceştia să-şi continue şcoala.
Linkuri utile
Copyright © . All rights reserved