Sumar: Coronavirusul în România / Miniştrii pică testul moţiunilor simple / Parteneriate / Facerea de bine, modelul Chişinău / Bucureşti-Budapesta, armistiţiu în răboiul declaraţiilor / Noua strategie naţională de apărare
Coronavirusul în România
Aproape 19 de mii de contaminări şi aproape 1.250 de decese este bilanţul epidemiei de COVID-19 în România. Preşedintele Klaus Iohannnis a avertizat că nu se poate vorbi despre o reducere semnificativă a epidemiei. El a anunţat, totuşi, că de la 1 iunie intră în vigoare noi măsuri de relaxare a restricţiilor impuse pentru combaterea pandemiei. Astfel, se reia transportul internaţional rutier şi feroviar de călători, iar pentru deplasarea în afara localităţii nu va mai fi nevoie de declaraţie pe propria răspundere. Tot din prima zi de vară, se redeschid terasele şi accesul la plaje, dar în condiţii de distanţare fizică. Se reiau, de asemenea, spectacolele în aer liber cu cel mult 500 de spectatori, precum şi competiţiile sportive, cu excepţia celor de contact.
Miniştrii pică testul moţiunilor simple
Dominat numeric de PSD şi de partenerii săi consecvenţi sau conjuncturali - Pro România, ALDE, UDMR -, Parlamentul de la Bucureşti sancţionează pe bandă rulantă prestaţia miniştrilor din Cabinetul minoritar monocolor PNL. Numai săptămâna aceasta au picat testul moţiunilor simple şefii de la Educaţie, Monica Anisie, şi Interne, Marcel Vela. Celei dintâi i s-au reproşat declaraţiile contradictorii şi confuze despre modul în care se vor desfăşura examenele de evaluare naţională, bacalaureat şi de titularizare. Acestea, spun deputaţii de stânga, au creat panică în rândul elevilor şi profesorilor. În plus, deciziile privind organizarea online a cursurilor ar dovedi iresponsabilitatea ministrului. Social-democraţii din Senat au cerut şi ei demisia ministrului de Interne, fiindcă datele despre pandemie ar fi fost falsificate, iar structurile conduse de el nu s-au ocupat de achiziţionarea de echipamente medicale şi de aparatură pentru testare. "Drepturile fundamentale ale cetăţenilor români au fost prea puternic lovite de reglementările prost făcute, de amenzile nelegale şi de excesele autoritare ale ministrului Vela" - mai acuză PSD. Anterior, Parlamentul mai adoptase moţiuni simple contra titularilor de la Finanţe, Florin Cîţu, şi Agricultură, Adrian Oros. Acestea nu conduc în mod automat la demiterea respectivilor miniştri.
Parteneriate
15 specialişti din ministerul român al Apărării au plecat, luni, în Statele Unite, pentru a ajuta autorităţile din statul Alabama în combaterea pandemiei de Covid-19. Cei cinci medici, cinci asistenţi medicali şi cinci militari specializaţi în apărare împotriva ameninţărilor de tip chimic, biologic, radiologic şi nuclear oferă, pentru circa două săptămâni, sprijin de specialitate colegilor americani din unităţi de îngrijire şi tratament medical şi se informează despre modul în care sunt aplicate în America metodele de combatere a infectării cu noul coronavirus. Aliate în NATO, România şi Statele Unite sunt legate şi printr-un parteneriat strategic. În aprilie, o echipă formată din 11 medici şi 6 asistenţi români a participat şi în Italia la misiuni destinate salvării persoanelor afectate de noul tip de coronavirus, alături de personalul medical italian. De asemenea, România a trimis zeci de medici şi asistenţi medicali în spitale din Republica Moldova vecină, majoritar românofonă, implicate în tratarea pacienţilor infectaţi cu noul coronavirus, precum şi un convoi format din 20 de camioane cu echipamente sanitare, în valoare de 3,5 milioane de euro.
Facerea de bine, modelul Chişinău
Autorităţile de la Bucureşti consideră complet inacceptabil şi îşi exprimă dezacordul faţă de conţinutul declaraţiilor denigratoare la adresa României ale premierului socialist rusofil din Republica Moldova, Ion Chicu. Într-o postare pe Facebook, în care respingea critici la adresa modului în care gestionează criza sanitară şi legate de întârzierea reformelor, acesta scria că România "geme de cea mai mare corupţie din Europa". Ministerul român de Externe subliniază că declaraţiile denotă o profundă lipsă de respect la adresa României şi a relaţiei bilaterale, privilegiate, de parteneriat strategic pentru integrarea europeană a Republicii Moldova. Implementarea reformelor asumate prin Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană nu reprezintă numai o obligaţie pentru Republica Moldova, ci şi garanţia prosperităţii pentru cetăţenii săi, iar bunăstarea acestora nu poate fi asigurată prin declaraţii publice care denotă un limbaj rudimentar - mai afirmă diplomaţia de la Bucureşti.
Bucureşti-Budapesta, armistiţiu în răboiul declaraţiilor
Miniştrii de Externe ai României şi Ungariei, Bogdan Aurescu şi Péter Szijjártó, au căzut de acord să depăşească prin dialog şi pragmatism tensiunile care au marcat recent relaţia bilaterală. Cei doi au stabilit şi ca oficialii din Ungaria care ajung în România să nu facă declaraţii care să contrazică în vreun fel parteneriatul strategic cu Bucureştiul. În legătură cu planul ungar de dezvoltare economică a Transilvaniei, unde e concentrată cea mai mare parte a minorităţii maghiare din România, ministrul Szijjártó a spus că Budapesta ar fi primit, în 2017, un acord verbal privind aplicarea acestuia de la fostul lider social-democrat Liviu Dragnea şi de la guvernul PSD-ALDE prin ministrul de Externe Teodor Meleşcanu. Şeful diplomaţiei de la Bucureşti a atras, însă, atenţia că doar un acord scris are valoare juridică, iar orice înţelegere verbală din trecut nu este valabilă, fiindcă programul ungar nu are acordul actualelor autorităţi române.
Noua strategie naţională de apărare
Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a adoptat proiectul Strategiei Naţionale de Apărare pentru perioada 2020-2024. Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ale Americii, apartenenţa la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord şi Uniunea Europeană sunt reafirmaţi ca piloni ai politicii externe şi de securitate. Preşedintele Klaus Iohannis a declarat că în 2021 Armata României va participa cu un efectiv de 1.940 de militari şi civili la misiuni şi operaţiuni în afara ţării, cu 436 mai puţini decât în acest an, iar Ministerul Afacerilor Interne va participa cu 841 militari şi poliţişti, cu 181 mai puţini decât în 2020. Preşedintele a anunţat că în cadrul şedinţei CSAT a fost aprobat şi Programul privind transformarea, dezvoltarea şi înzestrarea Armatei României până în anul 2026 şi în perspectivă. "Fără o armată puternică, un stat nu are credibilitate internaţională şi strategică", a punctat şeful statului.
Linkuri utile
Copyright © . All rights reserved