Retrospectiva săptămânii 27.03 - 02.04.2022

Coordonare sud-est europeană

Europa trece prin cele mai complicate timpuri de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace, declara premierul român Nicolae Ciucă la Sofia, la finalul reuniunii premierilor din statele aliate NATO din Europa de Sud-Est. Potrivit lui Ciucă, alegerea Moscovei de a declanşa războiul împotriva Ucrainei a afectat grav climatul de securitate în regiunea Mării Negre şi în sud-estul Europei. Avem nevoie, a subliniat el, de o apărare mai puternică, pentru o descurajare mai eficientă şi de o rezilienţă sporită a societăţii şi infrastructurii, pentru o mai bună securitate. Întâlnirea premierilor din România, Bulgaria, Macedonia de Nord şi Muntenegru a avut loc la doar câteva zile după summitul aliat de la Bruxelles.Cei patru au discutat, în principal, despre trupele cu care vor contribui la înfiinţarea pe teritoriul românesc şi cel bulgar a două grupuri de luptă ale NATO, aşa cum s-a hotărât la summit. Şi pentru că din nicio discuţie despre securitate nu mai lipseşte capitolul presant al aprovizionării cu energie, premierul Nicolae Ciucă a mulţumit Guvernului de la Sofia pentru angajamentul de a finaliza interconectorul Bulgaria - Grecia, de care va beneficia şi România.

Comisarul european pentru Economie, la Bucureşti

România ar putea înregistra o creştere economică puternică în acest an, de aproximativ 4%, dar impactul războiului din Ucraina va afecta această creştere. Este opinia exprimată la Bucureşti de comisarul european pentru economie, Paolo Gentiloni. Se simt deja efectele conflictului asupra inflaţiei, indicator care a urcat la 6,2% în Uniunea Europeană şi s-a apropiat de 8 procente în România, a remarcat Gentiloni. Iar pe termen scurt cel puţin, tendinţa nu se va inversa. Planurile de redresare şi rezilienţă, finanţate de Comisie, sunt instrumente a căror utilitate e şi mai vizibilă decât era în momentul lansării lor, în vremuri de pace. Ele sunt extrem de importante acum, pentru că reprezintă motoare ale creşterii într-o situaţie dificilă, a subliniat comisarul pentru economie. El le-a reamintit autorităţilor române că acest plan naţional de peste 29 de miliarde de euro este o oportunitate unică, pe care ţara nu o poate rata din cauza războiului. Chiar dacă pe ultima sută de metri, toate cele 24 de ţinte şi jaloane din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă asumate pentru primul trimestru al acestui an sunt îndeplinite, din perspectiva responsabilităţii Guvernului.

Responsabilul pentru Economie a fost urmat de cel pentru Locuri de muncă

România s-a confruntat cu o sosire masivă a unui număr de refugiaţi din Ucraina, iar felul în care a gestionat această situaţie este remarcabil, a apreciat comisarul european pentru Locuri de Muncă şi Protecţie Socială, Nicolas Schmit. El a dat asigurări că România şi ţările care se confruntă cu criza refugiaţilor din Ucraina vor fi sprijinite de Comisia Europeană, fără ca aceste eforturi să afecteze suportul acordat grupurilor vulnerabile aflate în sărăcie şi excluziune socială. Discuţiile de la Ministerul Muncii au vizat, pe lângă problema refugiaţilor, reformele sociale din cadrul Mecanismului de Reformă şi Rezilienţă, deficitul de forţă de muncă şi de competenţe în România, reforma serviciului public de ocupare a forţei de muncă, sistemul public de pensii. Comisarul european a remarcat rata mică a şomajului din ţară şi calitatea dialogului social. El a arătat că sunt necesare investiţii în sectorul digital şi în educaţie, pentru creşterea nivelului de pregătire a forţei de muncă.

Strategie de combatere saraciei

Guvernul de la București a aprobat Strategia națională privind incluziunea socială și reducerea sărăciei și Planul de acțiune pentru perioada 2022-2027. Scopul acestora este de a reduce numărul persoanelor expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială cu cel puțin 7% până în anul 2027, față de 2020. Conform datelor Eurostat publicate anul trecut, procentul persoanelor aflate în risc de sărăcie și excluziune socială în 2019 se apropia de o treime din populația României, adică circa 6 milioane de persoane. Strategia națională prevede măsuri de combatere a sărăciei, dreptul la asistență socială, accesul la servicii de interes public general, oportunitate de participare socială și economică a grupurilor vulnerabile, din perspectiva respectării drepturilor omului, precum și măsuri de redresare și reziliență în sistemul de servicii sociale, în contextul pandemiei Covid-19 sau a altor situații speciale.

Schimbari în educaţie

Din toamnă, anul şcolar va arăta altfel în România. Actualele semestre vor fi înlocuite cu cinci module de învăţare, separate de vacanţe scurte. Cursurile ar urma să înceapă mai devreme, pe 5 septembrie, şi se vor încheia pe 16 iunie. Ministrul Sorin Cîmpeanu a dat asigurări că decizia a fost luată după consultări cu experţi şi în urma unui dialog cu reprezentanţii profesorilor, părinţilor şi elevilor. Totul a pornit de la nevoia de a alterna module de învăţare de 6-7-8 săptămâni cu module de repaus, aşa cum o cere pedagogia modernă, a precizat ministrul. Tot el a anunţat că va fi revizuit regulamentul de organizare şi funcţionare din învăţământul preuniversitar în sensul renunţării la obligativitatea tezelor.

Debut fără victorie pentru noul selecţioner

Naţionala de fotbal a României a remizat, marţi, 2-2, cu Israelul, în deplasare, în al doilea meci al său sub conducerea noului selecţioner, Edward Iordănescu. Cu patru zile înainte, "tricolorii" pierduseră, la Bucureşti, în faţa Greciei, cu 1-0. Ambele au fost partide amicale. În iunie vor veni testele dificile, cu miză, din partidele oficiale ale competiţiei Nations League.România face parte din Grupa 3 din Liga B alături de Bosnia, Finlanda și Muntenegru.