Sumar: Centru NATO la Bucureşti; Un nou şef la SIE; România şi criza economico-financiară din Grecia; Măriri, scumpiri şi ... o ieftinire
Centru NATO la Bucureşti
NATO este puternică cu România, iar România este puternică în NATO - a afirmat, joi, secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, care a precizat că Alianţa se va dezvolta, în continuare, împreună cu Uniunea Europeană.Oficialul NATO a inaugurat, la Bucureşti, sediul primului dintre cele două centre aliate de comandă şi control care vor opera în România. Potrivit preşedintelui român, Klaus Iohannis, unitatea va fi activată oficial în cursul lunii septembrie.Structura va găzdui 42 de ofiţeri ai NATO şi va fi condusă de un comandant român. Până la sfârşitul anului vor fi operaţionale centre de acest gen şi în Bulgaria, Polonia, Estonia, Letonia şi Lituania. Crearea acestor comandamente face parte din consolidarea flancului estic al Alianţei, pe fondul acţiunilor agresive ale Rusiei. "Sunt măsuri de apărare, nu de confruntare" - a arătat, la Bucureşti, Jens Stoltenberg, care a precizat că NATO va face tot ce este necesar pentru a menţine siguranţa şi pentru a apăra toţi aliaţii împotriva oricăror ameninţări. În cadrul vizitei la Bucureşti, pe lângă convorbiri cu şeful statului, Klaus Iohannis, secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice s-a întâlnit cu şeful interimar al Guvernului, Gabriel Oprea, cu miniştrii Apărarii, Mircea Duşa, şi de Externe, Bogdan Aurescu.
Un nou şef la SIE
Mihai Răzvan Ungureanu este, din nou, directorul spionilor români, care erau conduşi interimar încă din iarnă, când fostul şef al Serviciului de Informaţii Externe, Teodor Meleşcanu, îşi dăduse demisia pentru a se lansa în cursa pentru preşedinţia ţării. Istoric şi diplomat, MRU - cum i se mai spune - a deţinut funcţiile de ministru de externe al României între anii 2004 şi 2007, de director al SIE între 2007 şi 2012, dar şi de prim-ministru, în 2012, dar numai pentru aproximativ trei luni. Toate demnităţile, exercitate în timp ce şef al statului era Traian Băsescu, i-au atras lui Mihai Răzvan Ungureanu antipatia social-democraţilor, care au văzut în liberalul de 47 de ani un apropiat al adversarului lor politic numărul 1. De aceea, nominalizarea lui, din nou, de către actualul preşedinte Klaus Iohannis, în fruntea Serviciului de Informaţii Externe a avut în PSD efect de bumerang. Formaţiunea a decis să boicoteze votul de învestitură din Parlament, secondată de reprezentanţii Alianţei Liberalilor şi Democraţilor (ALDE). MRU a fost, totuşi, validat în funcţia de director al SIE cu 278 de voturi pentru şi 6 împotrivă. Românii aşteaptă ca instituţiile din zona de siguranţă să colaboreze pentru combaterea corupţiei, consolidarea statului de drept şi a democraţiei - a declarat Mihai Răzvan Ungureanu, în favoarea căruia au votat PNL, UDMR, parlamentarii minorităţilor naţionale, dar şi - spre stupoarea PSD-ului - UNPR, mică formaţiune aflată la guvernare, alături de social-democraţi.
România şi criza economico-financiară din Grecia
În aşteptarea referendumului de duminică din Grecia, preşedintele României a pledat pentru căutarea, în continuare, de căi care să atenueze criza economico-financiară din această ţară, precum şi pentru găsirea de soluţii de ieşire din criză. Klaus Iohannis a declarat că, în caz contrar, situaţia dificilă în care va intra Grecia va afecta România, Uniunea Europeană şi NATO. Cât despre guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, acesta a reluat apelul la înţelepciune şi calm şi i-a îndemnat pe deponenţii la băncile din România cu capital elen să nu acţioneze emoţional şi să nu-şi retragă depozitele. El a explicat că toate băncile în cauză sunt sigure, bine capitalizate şi se supun reglementărilor BNR, nu deciziilor Greciei. Iar, în caz de panică, Banca Naţională este pregătită să intervină cu toate instrumentele pe care le are la îndemână. Pe de altă parte, chiar dacă situaţiile nu suportă comparaţie - România stând pe un sol financiar-bancar ferm - criza greacă îndeamnă, totuşi, la o meditaţie serioasă asupra relaţiilor ţării cu FMI sau Uniunea Europeană, care, în viziunea guvernatorului Mugur Isărescu, e bine să continue sub diverse forme.
Măriri, scumpiri şi ... o ieftinire
Preţul gazelor naturale pentru populaţie a crescut, în România, de la 1 iulie, cu aproximativ 11%, ajungând la 60 de lei pe megawatt oră. Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei a aprobat majorarea, în urma hotărârii de guvern de miercuri şi în conformitate cu noul calendar de liberalizare a preţului la gaze negociat cu Comisia Europeană. Conducerea ANRE a precizat că în acest an nu vor mai fi scumpiri la gazele naturale furnizate clienţilor casnici, pentru că nu vor fi costuri suplimentare pentru asigurarea consumului în sezonul rece comparativ cu anii anteriori. Pe de altă parte, de la 1 iulie, salariul minim brut pe economie este, în România, de 1.050 de lei (233 de euro). Şi tot din prima zi a acestei luni a intrat în vigoare şi ieftinirea medicamentelor compensate, promisă în martie.
Bacalaureat 2015
Aproape 169 de mii de tineri români s-au înscris, anul acesta, în sesiunea de vară a examenului de Bacalaureat, cu peste 7.000 mai mulţi decât anul trecut. Primele rezultate vor fi afişate pe 6 iulie, iar cele finale, după contestaţii, pe 10 iulie. În premieră, de anul acesta, fără a se schimba în vreun fel modul de organizare a examenelor, lucrările scrise la Bacalaureat sunt corectate în alte judeţe decât în cele în care sunt susţinute. Sunt voci care consideră că, astfel, este eliminată posibilitatea favorizării unora dintre elevi. Există, însă, şi contestatari care cred că măsura este o pierdere de timp şi de bani. În plus, corpul profesoral, bănuit de numeroase nereguli în anii trecuţi, inclusiv de luare de mită, ar fi incriminat şi mai mult.
Linkuri utile
Copyright © . All rights reserved