Moţiunea ratată/ Campanie cu mască/ COVID&relaxare/ La Bucureşti, despre represiunea de la Minsk/ Ziua limbii române
Moţiunea ratată
Guvernul liberal de la Bucureşti a supravieţuit, luni, fără mari emoţii, încercării PSD de a-l demite prin moţiune de cenzură. Principalul partid de opoziţie nu a reuşit să strângă cvorumul de şedinţă, de 233, adică jumătate plus unu din totalul senatorilor şi deputaţilor. În sală au fost prezenţi doar 226 de parlamentari. Boicotată, potrivit anunţurilor făcute din vreme, de PNL, USR şi PMP, şedinţa nu s-a mai putut organiza după decizia UDMR de a nu participa la asigurarea cvorumului.
Mai mult, parlamentari social-democraţi şi de la partidele care susţineau moţiunea, ALDE şi Pro România, au lipsit de la apelul nominal pentru verificarea prezenţei. Lider PSD şi preşedinte al Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, a decis excluderea din partid a absenţilor nemotivaţi. Premierul liberal Ludovic Orban a apreciat că moţiunea ratată e un moment "extrem de benefic pentru România", fiindcă guvernul său trebuie să facă faţă unor provocări presante şi are nevoie de deplină capacitate de exerciţiu.
Campanie cu mască
Între timp, continuă campania electorală pentru alegerile locale de pe 27 septembrie, în condiţii menite să prevină infectările cu noul coronavirus. Potrivit ministerului de Interne, este obligatorie purtarea măştii de protecţie, iar pentru toate persoanele care participă la evenimente sau întruniri electorale se va efectua triajul observaţional şi dezinfectarea obligatorie a mâinilor. Regulile de acces şi de protecţie individuală se afişează în locuri vizibile. Se asigură o distanţă fizică de minimum un metru între participanţi, inclusiv pentru acţiunile desfăşurate pe stradă sau din uşă în uşă.
La evenimentele şi întrunirile desfăşurate în spaţiu închis pot participa maximum 50 de persoane, iar durata va fi limitată la maximum două ore. În cazul evenimentelor şi întrunirilor desfăşurate în aer liber, organizatorii trebuie să asigure limitarea numărului participanţilor la maximum o sută.La scrutin vor fi aleşi 41 de preşedinţi de consilii judeţene, circa 3200 de primari, peste 1300 de consilieri judeţeni şi 40 de mii de consilieri locali. Acesta era programat în iunie, dar a fost amânat din cauza pandemiei, iar aleşilor locali li s-au prelungit mandatele cu jumătate de an.
COVID&relaxare
Restaurantele, cafenelele, cinematografele şi teatrele din România s-au redeschis pe 1 septembrie. La recomandarea Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, cluburile şi barurile rămân închise, iar unităţile redeschise trebuie să asigure măsuri stricte de siguranţă. Sălile de spectacol şi de teatru, precum şi cinematografele funcţionează doar la jumătate din capacitate. A crescut şi numărul admis al participanţilor la evenimente private, cursuri de instruire, workshop-uri pentru adulţi, inclusiv cele pentru implementarea proiectelor de finanţare din fonduri europene, de la 20 la 50 de persoane în interior şi de la 50 la 100 în exterior.
La Bucureşti, despre represiunea de la Minsk
Senatul României a adoptat, miercuri, în unanimitate, o Declaraţie de solidaritate cu poporul belarus, în care solicită stoparea violenţelor împotriva protestelor paşnice şi pledează pentru 'o reacţie mai articulată' din partea comunităţii internaţionale în eventualitatea în care situaţia nu va cunoaşte o ameliorare de urgenţă. Senatorii cer autorităţilor de la Minsk să respecte dreptul cetăţenilor de a participa la adunări publice, să se abţină de la folosirea ilegală sau excesivă a forţei, să îi elibereze pe cei reţinuţi pe nedrept şi să iniţieze un dialog politic autentic şi substanţial cu societatea civilă.
Şi ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, a cerut eliberarea deţinuţilor politici şi a miilor de persoane arestate după protestele din Belarus. El a subliniat şi nevoia unei politici europene ferme şi coerente în relaţia cu Federaţia Rusă, care sprijină regimul longevivului Aleksandr Lukaşenko, la putere din 1994 şi calificat frecvent drept ultimul dictator din Europa. Anterior, ministrul Aurescu a anunţat că România alocă un ajutor de o sută de mii de euro pentru societatea civilă şi jurnaliştii independenţi din Belarusşi cere din nou sancţionarea celor vinovaţi pentru abuzurile comise în statul ex-sovietic. Demersurile condamnabile ale puterii de la Minsk nu pot rămâne fără un răspuns adecvat din partea Uniunii Europene - a conchis şeful diplomaţiei de la Bucureşti.
Ziua limbii române
Manifestări culturale organizate simultan în România, Republica Moldova, comunităţile istorice şi cele din diaspora au marcat, pe 31 August, Ziua Limbii Române. Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat că 'limba ne defineşte identitatea şi cultura, ne modelează şi ne inspiră". El a elogiat eforturile profesorilor de limba română din afara ţării, care transmit noilor generaţii rădăcinile moştenite din trecut şi le ajută să se definească cultural şi spiritual.Instituită, în 2013, de Parlamentul de la Bucureşti,
Ziua Limbii Române se suprapune cu sărbătoarea oficială din Republica Moldova şi e un omagiu pentru mişcarea de redeşteptare naţională din statul vecin, majoritar românofon. Pe 31 august 1989, în plin regim sovietic, Parlamentul de la Chişinău, pichetat de circa 750 de mii de oameni, adică o şesime din populaţia de atunci a republicii, a decis declararea românei limbă de stat, precum şi trecerea la grafia latină în locul alfabetului chirilic impus de ocupanţi după anexiunea din 1940.
Linkuri utile
Copyright © . All rights reserved