Retrospectiva săptămânii 31.01 - 05.02.2021

Continuă campania de vaccinare anti-COVID 19

România se află pe locul 4 în Uniunea Europeană ca acoperire vaccinală anti-COVID-19, cu o rată de 3,75% - afirma, marţi, preşedintele Comitetului naţional de coordonare a activităţilor privind vaccinarea (CNCAV) împotriva SARS-CoV-2, medicul militar Valeriu Gheorghiţă. El a adăugat că media Uniunii e de 2,95%.  Circa 650 de mii de români s-au vaccinat până acum. Până pe 14 aprilie, sunt programate pentru imunizare peste jumătate de milion de persoane pentru doza 1 şi aproape un milion pentru rapel. Calendarul livrărilor este mult întârziat, la fel ca în toate statele europene, însă companiile producătoare au dat asigurări că, de la mijlocul acestei luni, va creşte numărul dozelor livrate. Secretarul de stat în ministerul Sănătăţii, Andrei Baciu, a declarat că României îi vor reveni pentru lunile februarie şi martie 1,3 milioane de doze de vaccin anti-COVID de la AstraZeneca.

Pregătiri pentru redeschiderea şcolilor

De luni, 8 februarie, se redeschid şcolile din România, iar elevii vor putea participa din nou fizic la cursuri în cel de-al doilea semestru al anului şcolar. Autorităţile au decis că revenirea la ore se va face după trei scenarii, în funcţie de incidenţa cumulată în ultimele 14 zile a cazurilor de COVID din fiecare localitate. În scenariul unu, acolo unde incidenţa este mai mică sau egală cu 1 la mia de locuitori, toţi elevii şi preşcolarii participă fizic la cursuri. În scenariul al doilea, când incidenţa este mai mare de 1, dar mai mică sau egală cu 3, merg la ore doar preşcolarii şi elevii din învăţământul primar şi cei din clasele terminale, iar ceilalţi fac cursuri online. În scenariul al treilea, unde incidenţa este mai mare de 3, participă fizic la cursuri doar copiii de grădiniţă şi elevii din învăţământul primar. Elevii, profesorii şi întregul personal al şcolilor trebuie să poarte masca de protecţie tot timpul, atât în interiorul unităţii, cât şi în exteriorul acesteia.

Procurori români pentru Parchetul European

Ministerul Justiţiei de la Bucureşti a anunţat că a selectat şase candidaţi pentru funcţia de procuror european delegat în România. Aceştia vor acţiona în numele nou-creatului Parchetului European (EPPO) în statele lor şi vor avea aceleaşi competenţe ca şi procurorii naţionali în ceea ce priveşte investigaţiile, urmăririle penale şi trimiterea în judecată. Înfiinţat din iniţiativa fostei eurodeputate române Monica Macovei, ex-ministru al Justiţiei la Bucureşti, şi condus de fostul procuror-şef al DNA din România, Laura Codruţa Kovesi, Parchetul European este o structură a Uniunii Europene înfiinţată în aprilie 2017, în baza procedurii de cooperare consolidată, la care participă doar statele membre care doresc. În prezent, sunt 22 de state membre participante, între care şi România. Rolul acestei structuri, cu sediul la Luxemburg şi care va deveni operaţională luna viitoare, este de a colabora mai strâns în investigarea şi urmărirea penală pentru infracţiuni care afectează bugetul Uniunii, precum frauda, corupţia sau spălarea de bani.

Premieră în justiția românească

O instanţă din Bucureşti a pronunţat, joi, prima sentinţă prin care o persoană este condamnată penal în România pentru negarea Holocaustului. Fostul locotenent-colonel din Serviciul Român de Informații Vasile Zărnescu a  primit un an şi o lună de închisoare cu suspendare, pentru publicarea mai multor texte în care neagă Holocaustul - exterminarea a șase milioane de evrei de către Germania nazistă și sateliții săi. O Ordonanţa de Urgenţă adoptată încă din 2002 prevede că negarea, contestarea, aprobarea, justificarea sau minimalizarea în mod evident, prin orice mijloace, în public a Holocaustului ori a efectelor acestuia se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă. Anterior, nicio instanţă nu a pronunţat vreo sentinţă definitivă de condamnare. 

Deputatul PNL Alexandru Moraru, reprezentant special al guvernului pentru promovarea politicilor memoriei, combaterea antisemitismului şi a xenofobiei, consideră că prima condamnare în România pentru negarea Holocaustului reprezintă un mesaj foarte puternic al Justiţiei pentru respectarea legii şi un semnal de alarmă că fenomenul antisemitismului este prezent şi trebuie combătut cu fermitate.

Deznodământ la Cancun

Autoritățile mexicane au remediat, în regim de urgență, situația cetățenilor români blocați pe aeroportul internațional din Cancun, ca rezultat al convorbirii telefonice de miercuri seara a ministrului de Externe, Bogdan Aurescu, cu omologul său mexican, Marcelo Ebrard Casaubó.Tuturor cetățenilor români blocați în aeroport li s-a permis accesul pe teritoriul mexican, cu excepția a cinci persoane, care au fost retrimise în ţară, din cauza existenței unei alerte de securitate. Conform relatărilor de presă, 114 turişti români fuseseră ţinuţi câteva zile, fără explicaţii, de autorităţile mexicane pe aeroport, în condiţii umilitoare.

Maia Sandu la Palatul Élysée

Preşedintele Franței, Emmanuel Macron, și-a exprimat sprijinul categoric pentru suveranitatea şi integritatea Republicii Moldova (ex-sovietică, majoritar românofonă) în frontierele sale recunoscute internaţional, precum şi pentru reglementarea conflictului din regiunea separatistă pro-rusă Transnistria. La întâlnirea de joi de la Palatul Élysée cu noul său omolog, pro-occidentala Maia Sandu, Macron a spus că Franţa se angajează să susţină Republica Moldova prin proiecte de investiţii, sprijin pentru reforma guvernării şi a justiţiei, renovarea infrastructurii şi dezvoltarea durabilă. 

La rândul său, preşedintele Sandu, citată de corespondenta Radio România la Paris, a afirmat că angajamentul european al Chişinăului, asumat în 2014, odată cu semnarea acordului de asociere la Uniunea Europeană, este calea cea mai scurtă către democraţie şi prosperitate. 

"Republica Moldova este un stat european nu doar geografic; suntem europeni prin cultură, istorie, limbă, dar şi prin aspiraţiile către democraţie, echitate şi stat de drept. Două treimi din comerţul nostru extern este cu ţările Uniunile Europene" - a punctat preşedintele Republicii Moldova, care deţine şi cetăţenia română.