Sumar: Moment istoric în România; Scandalul dezinfectanţilor diluaţi; Recomandări ale FMI pentru Bucureşti; 150 de ani de Monarhie românească
Moment istoric în România
La Deveselu a fost inaugurat, joi, sistemul de apărare antirachetă în prezenţa, între alţii, a secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, şi a adjunctului secretarului american al Apărării, Robert Work. Prin amplasarea acestui sistem în sudul României se urmăreşte întărirea securităţii euroatlantice, el urmând să completeze capacităţile NATO de apărare antirachetă, deja, existente - radarul de înaltă performanţă din Turcia şi sistemul de comandă şi control din Germania. În Polonia va începe construcţia unei baze similare cu cea din România, care ar urma să devină operaţională în 2018. Facilitatea de la Deveselueste proiectată să răspundă eventualelor ameninţări cu rachete care ar putea veni în special din Orientul Mijlociu. Aceasta nu reprezintă o ameninţare la adresa cuiva - a spus premierul Dacian Cioloş: 'Este un mijloc destinat exclusiv legitimei apărări împotriva ameninţărilor cu rachete balistice. Întăreşte totodată capacitatea NATO de apărare antirachetă şi extinde aria de acoperire şi protecţie pentru statele aliate sudice şi centrale din Europa, reducând semnificativ riscul unor eventuale atacuri cu rachete balistice din afara spaţiului euroatlantic.' Considerându-se ameninţată, Moscova a condamnat instalarea scutului în România şi a anunţat că îşi va întări capacităţile militare.
Scandalul dezinfectanţilor diluaţi
Guvernul tehnocrat de la Bucureşti, instalat în urmă cu aproximativ şase luni, se confruntă cu o nouă criză. La începutul săptămânii, ministrul Sănătăţii, Patriciu Achimaş-Cadariu, şi-a dat demisia pe fondul unui scandal de amploare privind folosirea în spitale de dezinfectanţi diluaţi. Declarând Sănătatea o prioritate a mandatului Executivului, premierul Dacian Cioloş a preluat interimatul. El a declarat: 'Vreau să folosim următoarele şase luni şi pentru a lua şi alte tipuri de măsuri structurale care, chiar dacă nu vor reforma din temelii sistemul de sănătate, cel puţin vor scoate la lumină probleme şi le vor clarifica. Şi vreau să-i asigur pe toţi că n-o să ascund nimic, că n-o să neglijez nimic.' Potrivit premierului Cioloş, în ultimii şase sau şapte ani, la Sănătate, în România, s-au succedat cel puţin zece miniştri. Niciunul pare că nu a fost capabil să o reformeze, astfel încât, de câteva luni, scandalurile se ţin lanţ.
Recomandări ale FMI pentru Bucureşti
Conducerea executivă a Fondului Monetar Internaţional a analizat raportul ultimei sale misiuni, din luna martie, din România şi a făcut, miercuri, recomandări autorităţilor de la Bucureşti. FMI pledează pentru continuarea reformelor care au condus la echilibrarea economiei şi pentru atragerea investitorilor. Fondul estimează că România va avea o creştere economică de peste 4% anul acesta şi de 3,6 procente în 2017. Experţiispun că economia este pe un trend crescător ciclic, sprijinită de recentele măriri ale salariilor din sectorul public şi de reducerea TVA, care au impulsionat consumul privat. În concluziile transmise Guvernului de la Bucureşti, Fondul semnalează că păstrarea acestor circumstanţe favorabile de creştere nu se poate face în absenţa reformelor. Experţii recomandă autorităţilor şi să nu mai cedeze presiunilor sociale.În prezent, România nu are în derulare un acord cu FMI.
150 de ani de Monarhie românească
Marţi, pe 10 mai, în România a fost aniversată Ziua Regalităţii, care a devenit, de anul acesta, sărbătoare naţională. Trei sunt semnificaţiile acestei zile importante în istoria României şi toate au legătură cu Monarhia: la 10 Mai 1866, Carol I devenea domnitor al României, 11 ani mai târziu, statul român îşi oficializa independenţa, iar la 10 Mai 1881 România devenea regat. Evenimente dedicate sărbătoririi Coroanei Române la 150 de ani au avut loc la Bucureşti şi Sinaia, staţiune din Carpaţii Meridionali. Principele Radu a vorbit, la Radio România, despre imporanţa monarhiei în istoria României: 'Au fost ţări care au mers mai bine decât noi în acea perioadă, dar, dacă te uiţi şi compari şi cu dificultăţile enorme pe care noi le-am avut de trecut în ultimele secole, faptul că după 150 de ani ne găsim, astăzi, împreună, membri în Uniunea Europeană, Coroana alături de naţiune şi bucurându-se de atâta respect şi de atâta încredere, este un miracol. Este unul din motivele pentru care fiecare dintre noi are de ce să se simtă mândru.'
Românii, din nou la Cannes
Cinematografia românească străluceşte din nou la Festivalul internaţional de la Cannes, văzut de publicaţia franceză Télérama drept "un joker pentru români, care pe Croazetă sunt preţuiţi şi premiaţi". Reputatul ziar Le Monde aplaudă filmul lui Cristi Puiu, "Sieranevada", văzând în el un balet casnic, o simfonie a mişcării. Pelicula, aflată în selecţia oficială, deci în cursa pentru Palme d'Or, a fost deja proiectată joi.Cinematografia românească va fi reprezentată şi de Cristian Mungiu, aflat la a treia participare în competiţia oficială, cu filmul "Bacalaureat". Încă trei filme ale regizorilor români concurează la Cannes la alte secţiuni: "Câini" de Bogdan Mirică - în secţiunea Un Certain Regard; "4:15 p.m. sfârşitul lumii" de Cătălin Rotaru şi Gabi Virginia Şargă - la scurtmetraje şi "Toate fluviile curg în mare" de Alexandru Badea - în secţiunea Cinéfondation.
Handbalul românesc la cote înalte
Duminica trecută, campioana României - CSM Bucureşti - a scris istorie la Budapesta. La prima participare în Liga Campionilor, echipa a câştigat cel mai important trofeu intercluburi, după o finală dramatică, tranşată în urma aruncărilor de la şapte metri. Deşi considerate outsidere, româncele au luptat şi au câştigat meciul în faţa echipei maghiare Gyor, favorita gazdelor, cu 29 - 26. CSM Bucureşti este a treia echipă din România care cucereşte Cupa Campionilor, aşa cum se numea competiţia în trecut, după performanţele reuşite de Stiinţa Bacău (1960 - 1961) şi Rapid Bucureşti (1963 - 1964).
Linkuri utile
Copyright © . All rights reserved