Pe 24 ianuarie 1859, Alexandru Ioan Cuza - ales, cu o săptămână înainte, domnitor al Moldovei - a fost votat, în unanimitate, şi de Adunarea Electivă de la Bucureşti drept suveran al Ţării Româneşti şi proclamat domn al Principatelor Unite.
Pe 24 ianuarie 1859, Alexandru Ioan Cuza - ales, cu o săptămână înainte, domnitor al Moldovei - a fost votat, în unanimitate, şi de Adunarea Electivă de la Bucureşti drept suveran al Ţării Româneşti şi proclamat domn al Principatelor Unite. A fost semnată astfel, de facto, unirea celor două ţări locuite de români. Trei ani mai târziu, pe 24 ianuarie 1862, unirea a fost recunoscută internaţional, iar statul a primit numele de România. Domnia lui Alexandru Ioan Cuza (1859 - 1866) a pus, prin reformele radicale promovate, temeliile instituţionale ale României moderne. În 1918, procesul de constituire a statului naţional s-a încheiat prin unirea cu Regatul României a provinciilor istorice cu populaţie majoritar românească aflate, până atunci, sub administraţia imperiilor multinaţionale vecine. În urma celui de-al Doilea Război Mondial, România a pierdut, însă, Basarabia şi Bucovina.
Împlinirea a 158 de ani de la Unirea Principatelor Române a fost celebrată, prin numeroase evenimente, în România şi în comunităţile româneşti din diaspora. Astfel, în Germania, la Blackmore's Berlins Musikzimmer, a fost programat pe 24 ianuarie concertul de muzică clasică "Bucureşti-Berlin". Lucrări de George Enescu, Franz Liszt, Paul Constantinescu sau Johann Sebastian Bach sunt interpretate de violonistul Aron Cavassi şi pianista Daria Tudor, ambii studenţi ai Universităţii de Arte din Berlin, precum şi de pianista Maria-Louisa van Staden, elevă a Colegiul de Arte Dinu Lipatti din Bucureşti. La evenimentul de la Berlin actriţa română stabilită în Stuttgart, Diana Leonte, susţine un recital de poezie din opera lui Mihai Eminescu, în timp ce istoricul Adrian Cioroianu, Delegat permanent al României pe lângă UNESCO, vorbeşte despre Unirea Principatelor Române.
Unirea Principatelor Române e marcată şi în Italia, la Florenţa. Pe 28 ianuarie, la Palagio di Parte Guelfa, are loc evenimentul "Alexandru Ioan Cuza la Florenţa", dedicat personalităţii domnitorului român şi relaţiei sale cu oraşul italian. Manifestarea include o conferinţă pe teme istorice, precum şi momente muzicale şi literare oferite de violonista Roxana Vişinescu, naistul Ionel Ioniţă şi poetul Viorel Boldiş. Organizatori sunt Consulatul General al României la Bologna, Primăria din Florenţa şi Protopopiatului Ortodox Român Toscana. Proiectul "Alexandru Ioan Cuza la Florenţa", coordonat de Melania Cristina Cotoi, vizează, potrivit Agerpres, inclusiv realizarea şi amplasarea unei plăci comemorative dedicate lui Alexandru Ioan Cuza la ultima sa reşedinţă din Florenţa.
În Italia, la Teatro Gobetti din Torino, se joacă în perioada 24 ianuarie-5 februarie piesa "Troppi ormai su questa vecchia chiatta", un spectacol pus în scenă după un text al dramaturgului român, Matei Vişniec. Fenomenul migraţiei cu care se confruntă în prezent Europa este în centrul acestui spectacol, informează Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia. Matei Vişniec, scriitor şi jurnalist născut în 1956 la Rădăuţi, în Bucovina, trăieşte din 1987 în Franţa. Românul, ale cărui piese au fost traduse în peste 25 de limbi, se va întâlni şi cu publicul din Torino pe 25 ianuarie. Detalii despre reprezentaţiile piesei "Troppi ormai su questa vecchia chiatta" găsiţi pe www.teatrostabiletorino.it.
În Portugalia, până pe 10 februarie, la Cinemateca Portugheză din Lisabona e în desfăşurare ciclul "Un secol de cinema românesc". Marţi, 24 ianuarie, rulează filmul "Reconstituirea" al lui Lucian Pintilie, în timp ce miercuri, 25 ianuarie, e proiectată pelicula "Mama" de Elisabeta Bostan. Mai multe informaţii, pe www.cinemateca.pt.
Linkuri utile
Copyright © . All rights reserved