România, ultima în UE la fondurile pentru cercetare

Uniunea Europeană a cheltuit 328 de miliarde de euro pentru cercetare şi dezvoltare, în 2021, ceea ce reprezintă un avans de 6% față de anul precedent, arată datele Eurostat. În același timp, intensitatea R&D, a scăzut de la 2,31% în 2020, până la 2,27% anul trecut, procent ce poate fi legat de revenirea PIB-ului în 2021 după declinul semnificativ din primul an al pandemiei de COVID-19.

Intensitatea cercetării este calculată ca raport între cheltuielile totale de cercetare-dezvoltare şi produsul intern brut şi este exprimată în procente, precizează Executivul european.

Sub 0,5% din PIB pentru cercetarea românească

Doar şase state membre au alocat în 2021 mai puțin de 1% din PIB pentru cercetare și dezvoltare, cu România în coada listei (0,48%), devansată de Malta (0,65%), Letonia (0,71%), Bulgaria (0,81%), Cipru (0,89%) și Slovacia (0,95%). De precizat că în țara noastră intensitatea R&D a rămas neschimbată între 2011 și 2021, rămânând la ponderea de 0,48% din PIB.

De cealaltă parte, cea mai mare intensitate a cercetării-dezvoltării a fost înregistrată anul trecut în Suedia (3,35%), Austria (3,22%) şi Belgia (3,19%). Majoritatea țărilor UE au raportat o intensitate a cercetării-dezvoltării mai mare în 2021 față de 2011, cu cel mi mare avans în Belgia (1,02%, urmată de Grecia (0,76%), Polonia (0,69%), Austria (0,55%) și Croația (0,53%).

Intensitatea cercetării și dezvoltării în statele UE ca procent din PIB / Sursa: Eurostat

Crește numărul de cercetători în statele UE

Legat de numărul cercetătorilor din blocul comunitar, datele Eurostat arată că o creștere semnificativă a angajaților cu normă întreagă de 45,57% în ultimul deceniu, respectiv la două milioane de cercetători în 2021, față de 1,38 milioane în 2011.

Aproape toate statele au creșteri ale numărului de cercetători în ultimul deceniu, cu cifre duble pentru Polonia şi Suedia, care au înregistrat 135.700, respectiv 100.100 de angajați în cercetare și dezvoltare. Numărul cercetătorilor a crescut și în România în perioada 2011-2021, dar nu a reușit să treacă de 20.000 de angajați R&D. În fața țării noastre se află state UE cu o populație mult mai mică precum: Irlanda, Ungaria, Finlanda, Grecia sau Austria.

Totodată, România are cea mai mare pondere a cercetătorilor care activează în sectorul guvernamental (34,1%), țara noastră fiind urmată de Bulgaria (29,1%) şi Croaţia (22,5%). La nivelul Uniunii Europene, majoritatea cercetătorilor lucrează în sectorul întreprinderilor (56,3%) și în învățământul superior (31,9%), cu numai 11% în sectorul guvernamental (11%).

Numărul de cercetători în statele UE și EEA 2011-2021, exprimat la mia de angajați / Sursa: Eurostat

13,5 miliarde de euro pentru Orizont Europa

Legat de domeniul cercetării, Comisia Europeană a anunțat pe 6 decembrie că a adoptat programul de lucru Orizont Europa pentru perioada 2023 – 2024, care va primi 13,5 miliarde de euro. Fondurile sunt destinate sprijinirii cercetătorilor și inovatorilor din Europa pentru găsirea unor soluții revoluționare la provocările de mediu, energetice, digitale și geopolitice.

Defalcat, bugetul include 5,67 miliarde de euro pentru îndeplinirea obiectivelor esențiale ale politicilor climatice, găsirea unor soluții inovatoare pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și adaptării la schimbările climatice. Alte 1,67 miliarde de euro sunt destinate sprijinirii biodiversității, iar 4,5 miliarde EUR vor sprijini tranziția digitală a UE, inclusiv dezvoltarea tehnologiilor digitale esențiale și încurajarea integrării acestora în viețile noastre.

De asemenea, va beneficia de finanțare și noul program european Bauhaus care urmărește să demonstreze beneficiile tranziției verzi în viața de zi cu zi și în spațiile de locuit ale oamenilor, a comunicat Executivul european.