Românii consumă mai puţină energie

Într-un an complicat cum a fost 2022, în care preţurile la energie electrică şi gaze au explodat, obligând Executivul să intervină şi să plafoneze facturile la energie, consumul de energie electrică a scăzut. Potrivit Institutului Naţional de Statistică, în primele 11 luni ale anului trecut, scăderea a fost de 6 procente în economie, iar la nivelul populaţiei a trecut de 9 procente. Analistul economic Constantin Rudniţchi a comentat aceste date pentru postul public: "Trebuie să remarcăm o scădere a consumului pe toate palierele. E vorba şi de populaţie, şi de agenţii economici, şi de autorităţile locale. N-avem încă o imagine foarte clară, probabil într-o măsură importantă preţul mare a contat în scăderea consumului, deci mulţi dintre consumatori, fie că a fost vorba de persoane fizice, fie de companii, şi-au ţinut sub control consumul tocmai pentru a nu plăti o factură foarte mare care să le depăşească posibilităţile. De altfel, şi schemele de sprijin au fost gândite, cel puţin pentru populaţie, în acest sens, adică au un anumit barem până la care se putea aplica un tarif mic". 

Rudniţchi consideră, pe de altă parte, îmbucurător faptul că România a înregistrat, totuşi, o creştere economică pe fondul reducerii consumului de energie. Datele statistice ce vor urma sunt cele care vor arăta dacă reducerea consumului energetic este rezultatul eficientizării acestuia sau al încetinirii dinamicii economice, afirmă analistul. Producţia de energie electrică din hidrocentrale a scăzut cu aproape 20%, reduceri înregistrând şi producţia din termocentrale şi cea din centralele nuclearo-electrice. În schimb, anul trecut, a crescut producţia din centralele electrice eoliene şi energia solară produsă în instalaţii fotovoltaice, ceea ce este un lucru bun, consideră analistul economic Constantin Rudniţchi. Nu acelaşi lucru se poate spune despre dependenţa României de hidrocentrale şi, implicit, de seceta care a afectat, anul trecut, producţia de electricitate a acestora. 

Constantin Rudniţchi:  "Vedem că avem un mix echilibrat, avem o creştere a energiei regenerabile utilizate în economie, ceea ce este un lucru bun. Avem şi o producţie pe cărbune, în continuare; există şi o producţie pe hidrocarburi şi pe gaze naturale, dar a scăzut destul de mult producţia bazată pe zona hidro, din motive pe care le ştim, a fost secetă, hidrocentralele au funcţionat mai greu, sigur, în primul rând cea de pe Dunăre, şi acesta trebuie să fie un semnal legat de faptul că, totuşi, suntem în continuare dependenţi de acest fenomen al secetei şi el afectează, iată, şi producţia de energie". Datele privind resursele de energie primară arată că o parte încă semnificativă a acestora sunt importate. Ele demontează mitul, cum îl numeşte Rudniţchi, al independenţei energetice a României, în continuare dependentă de piaţa externă la acest capitol.