Românii şi încrederea în sistemul medical

În România, consumul de medicamente, în special de antibiotice, este unul dintre cele mai crescute din UE. Un studiu realizat de Comisia Europeană cu aproximativ doi ani în urmă, ilustra faptul că 70% dintre români cred că antibioticele ucid virusurile, faţă de 49% dintre europenii care cred acelaşi lucru. Totodată, 55% dintre români cred că antibioticele sunt eficiente în cazulgripei şi răcelii, spre deosebire de 41%, în cazul celorlalţi cetăţeni europeni. Întrebaţi cum au ajuns să ia antibiotice, 75% dintre români susţin că le-au achizitionat cu ajutorul uneireţete medicale, în vreme ce 5 procente susţine că le-au fost administrate direct de un medic, iar 18% s-au lăudat că le-au obţinutfără prescripţiede la medic, direct de la farmacie. Din totalul românilor care au luat antibiotice în ultimul an, 40% sunt bărbaţi, iar 54% sunt femei. De asemenea, 44% dintre cei care au luat astfel de medicamente în ultimele luni au vârste cuprinse între 15 şi 24 de ani. Studiul a fost realizat pe 26.680 de subiecţi din Uniunea Europeană, dintre care 1.053 de subiecţi din România.

Adesea, românii îşi aleg singuri medicamentele sau după experienţa bunicii. Ne spune cum s-a ajuns la acestă situaţie, Daniela Nicorici, medic specialist pediatru cu competenţe în apifitoterapie:  "Automedicaţia la români a devenit un fenomen, alimentat de lipsa de educaţie, uneori de posibilităţi materiale limitate, alteori de lipsa de timp, de informaţiile furnizate de internet, de eliberarea permisivă de către farmacii a medicamentelor, fără reţetă." 

Tot Daniela Nicorici ne-a amintit riscurile automedicaţiei: "Riscurile sunt multiple. În primul rând există intoleranţe, există alergii, există risc de supradozaj, există risc de subdozaj, ceea ce crează posibilitatea germenilor de a căpăta rezistenţă. Scade imunitatea, în cazul utilizării fără rost a antibioticelor. Există risc de intoxicaţii, chiar şi la banalele vitamine, risc de obezitate ulterioară. Nici cu fitoterapicele nu este mai uşor. Există unele care nu se administrează la copil sau la gravide. Sunt asocieri de fitoterapice care nu se folosesc. Sfatul meu ar fi să consulte medicul şi un sfat, pentru medic, ar fi să-şi acorde mai mult timp şi pentru educaţia pacienţilor."

Tot aceeaşi derută poate fi observată şi în modul în care românii îşi aleg medicul. Pentru înţelegerea aceasta am vorbit cu Ana-Maria Marian, director al unui centru medical de "second opinion" din Bucureşti, care a evidenţiat şi importanţa solicitării unei a doua păreri medicale specializate, în cazul în care nu eşti, ca pacient, sigur de diagnosticul care ţi-a fost pus sau de tratamentul care ţi-a fost indicat: "Românii sunt învăţaţi în continuare să caute pe Google atunci când au o problemă medicală. A consulta doi sau trei medici care se află pe acelaşi palier de competenţă sau a merge de la un specialist la un doctor de familie nu înseamnă a cere "second opinion". "Second opinion" înseamnă să mergi la un doctor cu o competenţă specifică pe problema ta, recomandat de o instituţie specializată în asta. Orice pacient se întreabă: Oare e corect diagnosticul meu?Oare beneficiez de cel mai bun tratamen? "

Zonele în care românii apelează clar la medic şi chiar şi la o a doua părere medicală sunt cele critice, ne-a mai spus Ana-Maria Marian: "În mod frecvent solicitările sunt mai mari pe zonele sensibile, oncologie, neurologie, neurochirurgie sau diverse alte probleme mai sensibile. Dar în general serviciul de "second opinion" se adresează oricărui pacient care are un dubiu sau un semn de întrebare asupra diagnosticului sau tratamentului. Apelează la serviciile de "second opinion" şi  are o confirmare sau o alternativă mai bună la problema lui de sănătate. Pacienţii, încet, încet, învaţă că "second opinion" este un drept pe care ei îl au şi ştiu cum să ceară din ce în ce mai mult second opinion. Asta se vede în primul rând din numărul de pacienţi în creştere de la lună la lună. Este foarte important că am reuşit să stabilim o reţea de parteneriate cu medici de top din România, care oferă acest serviciu pentru pacienţi."

Cu toate acestea, din ce în ce mai mulţi români apelează la clinici din străinătate pentru rezolvarea problemelor de sănătate. Pentru pacientul de rând, pentru care costurile unui tratament în străinătate ar fi prohibite, au apărut clinici care au colaborări cu medici de top din străinătate sau din ţară, am mai aflat de la Ana-Maria Marian: "Am decis să extindem acest proiect la nivelul României, pentru că şi aici există medici foarte buni şi să dezvoltăm o reţea de medici de top din România şi la nivel internaţional, şi să învăţăm pacienţii să apeleze şi să solicite serviciul de "second opinion" ca fiind benefic pentru rezolvarea problemei medicale. Medicii din străinătate sunt mult mai obişnuiţi cu ceea ce înseamnă procesul de "second opinion". Noi în permanenţă căutăm medici de top specializaţi în probleme de nişă, în aşa fel încât atunci când avem o problemă medicală să putem recomanda pacientului cel puţin două alternative. Şi de obicei îi oferim o alternativă din România şi una internaţională. Ce e foarte frumos este că o parte din medicii străini vin în Bucureşti pentru consultaţii şi chiar chirurgie, în cadrul programului de visiting doctor. Asta înseamnă că medici pe diferite specialităţi vin de obicei o dată pe lună şi dau consultaţii pentru pacienţii din România."

Dacă românii vor apela tot mai mult la specialişti cunoscuţi din ţară sau la medici străini aceasta ar însemna practic o mai mare încredere în actul medical şi, implicit, o scădere a consumului de medicamente luate din proprie iniţiativă.