Sănătatea reprezintă principala preocupare a românilor, arată a doua ediție a Barometrului de sănătate prezentat, luni, la București.
Barometrul de sănătate publică este un instrument anual de evaluare şi analiză ce măsoară percepţii, atitudini şi viziuni legate de politica de sănătate publică a României în contextul mai amplu al pandemiei, dar fără a se limita la aceasta. A doua sa ediție a fost lansată, luni, de Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii internaţionale al Academiei Române (ISPRI) şi Centrul de cercetări sociologice LARICS, în parteneriat cu Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM). Principala concluzie extrasă: sănătatea reprezintă principala preocuparea a românilor. "Epidemia de coronavirus şi-a pus o amprentă puternică asupra percepţiei populaţiei cu privire la vulnerabilitatea sistemului de sănătate din România. Acesta este unul dintre motivele principale pentru care observăm un interes major din partea populaţiei pentru sănătatea publică, 64,3%", a explicat Dan Dungaciu, Director al ISPRI
"Suntem într-o situaţie în care vechile probleme ale sistemului medical nu mai sunt fundamentale. Adică, îngrijorarile generate de comportament, birocraţie, ideea că e bun ce e ieftin, aceste lucruri nu mai sunt valide pentru percepţia publicului. Publicul vrea mai mult. Nu mai este satisfăcut doar pentru că se poartă medicii frumos cu el, doar că nu este prea multă birocraţie, poate că s-a schimbat ceva şi în spitale şi atmosfera arată altfel faţă de acum 10-15-20 de ani. Iar ceea ce ne spune asta - medicamente scumpe, mai bune, şi tratamente mai bune - înseamnă că avem de-a face cu un alt tip de populaţie pe care trebuie să o satisfacă acest sistem de sănătate."
Ideea "vreau o ţară ca afară" este foarte prezentă în societatea românească, mai spune Dan Dungaciu - s-a născut în România o clasă de mijloc care vrea să aibă un sistem de sănătate performant, la nivel european.Tocmai de aceea, factorii de decizie, în parteneriat cu toţi actorii relevanţi, trebuie să acorde prioritate investiţiilor pe termen lung, atât în industria farmaceutică, cât şi în asistenţa medicală şi să recunoască legătura clară dintre sănătate, economie şi bunăstarea populaţiei, consideră directorul ISPRI. Observăm în premieră că cele mai mari nemulţumiri ale românilor fac referire tocmai la capitolele ce țin de accesul la tratamente inovatoare, screening şi asigurări de sănătate, spun și cei de la ARPIM. Datele mai relevă că 80% dintre români consideră că nu beneficiază de medicamente inovatoare în aceeaşi măsură ca alţi europeni. În ceea ce priveşte terapiile noi, cele celulare şi genice, mai puţin de jumătate dintre intervievaţi spun că ar fi dispuşi să ia medicamentele respective, dar puţin peste un sfert dintre ei le-ar lua, totuși, dacă nu ar avea altă opţiune.
Comparativ cu situația prezentată de Barometrul anterior, se constată o creștere la 60% a celor care se informează de la medic, iar aproape 40% dintre români spun că au beneficiat, ei sau membrii familiei, de consultaţii online sau la telefon, de la începutul pandemiei. Sondajul mai arată că, la momentul culegerii datelor (1-19 noiembrie), 67% dintre români aveau o raportare pozitivă la vaccinare, spunând că se vor vaccina în perioada următoare, că au început vaccinarea sau că erau complet vaccinaţi.
Linkuri utile
Copyright © . All rights reserved