2022 a fost un an complicat şi plin de provocări pentru turismul românesc - a început sub spectrul Covid, a continuat cu războiul de la graniţa României şi s-a încheiat făcând slalom între criza energetică, cea a forţei de muncă şi inflaţia galopantă.
2022 a fost un an complicat şi plin de provocări pentru turismul românesc - a început sub spectrul Covid, a continuat cu războiul de la graniţa României şi s-a încheiat făcând slalom între criza energetică, cea a forţei de muncă şi inflaţia galopantă. Tabloul a fost creionat de preşedintele Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT), Dumitru Luca, potrivit căruia, îmbucurător este totuși faptul că cererea pentru turism a întrecut aşteptările, cel mai probabil pe fondul lungii perioade de restricţii de mobilitate, a bugetelor alocate concediilor, acumulate şi neconsumate anterior. "Ne aşteptăm ca tot mai mulţi călători să caute formele de ecoturism, să le descopere avantajele şi să se bucure de uriaşa resursă care este natura. Iar la acest capitol România are multe atuuri", a punctat, în același timp, preşedintele ANAT.
Invitat la Radio România, Nicu Rădulescu, preşedintele Organizaţiei Patronale din Turismul Balnear, a vorbit despre oferta turistică a staţiunilor de profil din România:"România are resurse extraordinare şi resurse naturale bine cotate în Europa şi putem face într-adevăr un turism balnear de calitate, utilizând experienţa medicală, experienţa care duce către turiştii care vin şi care sunt interesaţi pentru sănătatea lor. Și iată că sunt roade foarte, foarte bune, pentru că, dacă acum cinci ani de zile, vârsta medie a celor care veneau în staţiunile balneare, circa peste 60%, era de peste 50 de ani, la ora actuală, în bazele noastre de tratament, în zonele de SPA şi Wellness, au început să vină tinerii. Ei constituie un segment foarte preţios şi tinerii între 35 şi 40 de ani sunt cam în jur de 62% la ora actuală. Ceea ce înseamnă o schimbare totală de percepţie în turimul balnear şi o înclinare către a merge în staţiunile balneare mai mult pentru prevenţie decât pentru tratament."
Un factor determinant în decizia acestora ține de componenta de spa, care în ultimii ani a devenit o adevărată industrie. Cele mai căutate oferte turistice au devenit cele care includ printre servicii și saloane pentru diverse tipuri de terapii și masaje, servicii de înfrumusețare corporală și facială, echipamente, specialiști și amenajări pentru spa. Cei din turism spun că cele mai indicate vacanțe spa sunt cele unde se pot face, pe lângă tratamentele și terapiile specifice, diverse sporturi, croaziere, scufundări, înot, cățărări, bungee jumping, drumeții, exerciții în aer liber, ciclism, caiac-canoe, călărie, tenis și lista poate continua.
Din nou, Nicu Rădulescu:"De fapt, acest, să zicem noi, domeniu nou este din perioada romană. Spa înseamnă sanitas per aquam, adică sănătate prin apă și vă daţi seama dacă romanii care au inventat primele terme în zona balneară din Herculane făceau acest lucru. Noi ne-am dat seama că suntem foarte bine cotaţi şi la ora actuală cam toate hotelurile care se fac în zona balneară au câte un spa, iar zona aceasta de spa şi welness, pe care o preferă foarte mult cei tineri, vine să arate că de fapt nu trebuie să ne ocupăm numai de corp, dar şi de minte, de suflet, şi apa în general, apa, mă gândesc în primul rând la apa termală, mă gândesc şi la apa sulfuroasă, pentru că apa sulfuroasă este uneori recomandată în diferite afecţiuni şi se consumă, este deci apă pentru cură internă sau apă pentru cură externă. Apoi e gazul mofetic care în zona transilvană este un factor de cură extraordinar şi care este unic în Europa; numai noi avem, în România, gaz mofetic. Sigur, sunt unii care preferă să vină pentru împachetările cu nămol terapeutic. Deci România, ca ţară, este extrem de bine dotată cu toate aceste resurse naturale. Noi avem ştiinţa necesară, pentru că să nu uităm un sector foarte puternic, recunoscut pe plan european al României, în zona balneară sunt medicii de balneo-fizioterapie, sunt cei care oferă masajele, sunt cei care într-adevăr sunt extrem de atenţi la tot ceea ce se întâmplă în staţiunile balneare şi aţi văzut în perioada pandemiei, undeva indicele de infecţie era pe undeva sub 1% în zona balneară. Ceea ce înseamnă că am fost foarte, foarte interesaţi să facem coridoare de protecţie, să fie o zonă într-adevăr curată. Şi turiştii au fost extrem de responsabili, au înţeles bine şi asta face într-adevăr ca România turistică să poată fi şi o Românie, de ce nu, balneară şi, de ce nu, poate în anii viitori, eu sunt foarte optimist, ritmul de incoming, adică de aducere turişti străini în România, să fie mult mai bine dezvoltat decât în ultimii ani."
Balneologia este o ştiinţă care în România este extrem de bine dezvoltată, mai spune Nicu Rădulescu, amintind că Institutul român de Balneologie datează de prin 1920, funcţionează în continuare sub îndrumarea Ministerului Sănătăţii, iar tot mai mulți medici tineri se îndreaptă către zona de balneo-fizioterapie: "Oricum, România pe plan european este bine cotată din punct de vedere al factorului medical. Se spune că medicii noştri sunt foarte, foarte bine pregătiţi, că, în general, medicina balneară e o tradiţie în România şi că, de fapt, România, fiind o zonă atât de diversă în ceea ce priveşte apele minerale şi factorul natural de cură, trebuie să îşi valorifice această resursă printr-o forţă de muncă foarte bine calificată în domeniul medical."
Zona de balneo-fizioterapie îmbină atât tratamentele şi procedurile cu apă minerală termală naturală, dar şi unele proceduri care ţin de medicina fizică.
Linkuri utile
Copyright © . All rights reserved