La 1 Decembrie, România sărbătorește Ziua sa Națională.
La 1 Decembrie, România sărbătorește Ziua sa Națională. Prima dată, această zi a fost sărbătorită, ca zi națională oficială, în anul 1990. Până la Revoluția anticomunistă din 1989, ziua națională a fost sărbătorită la 23 august, ziua în care, în 1944, România rupsese alianța cu Germania și se alăturase forțelor antifasciste. Altfel spus, întorsese armele împotriva Germaniei hitleriste și Ungariei hortyste și se alăturase Aliaților.
Și 1 Decembrie este un moment istoric. În această zi, în 1918, românii din spațiul fostului Imperiu austro-ungar și-au trimis delegații, riguros aleși, la Alba Iulia, unde au decis, în unanimitate, să se unească cu Regatul României. Era finalul unui an teribil, finalul Primului Război Mondial, care a schimbat definitiv lumea. Până la Marea Adunare a românilor de la Alba Iulia, în același an, 1918, românii din Basarabia și cei din Bucovina se reuniseră și hotărâseră, de asemenea, să se unească cu România. La 1 decembrie 1918 se încheia un proces plebiscitar de unire cu România a provinciilor locuite din vechime și majoritar de români, aflate până atunci sub ocupația unor imperii dispărute după război. Alipirea acestor teritorii a fost recunoscută de Congresul de pace de la Paris, început în 1919.
Acum un secol, în 1922, regele Ferdinand și regina Maria, care au condus România în cei doi ani de război, au fost încoronați cu mare fast la Alba Iulia, marcând astfel evoluția unui stat român puternic și democrat. A fost o perioadă de evoluții deosebite, de dezvoltare economică, socială și culturală fără precedent. În 1990, în vremurile pline de entuziasm dar și de dramatism de după căderea comunismului, când românii căutau unitatea, Ziua Unirii a devenit Zi Națională. Era un moment de mare trăire patriotică, înlăturarea comunismului, a dictatorului Nicolae Ceaușescu, făcându-se cu sacrificii de sânge. Atunci s-a impus ca imn național cântecul "Deșteaptă-te, române!". Manifestările dedicate Zilei Naționale, la 1 Decembrie, desfășurate la București sau la Alba Iulia, au fost încărcate de momentul în care România și Europa se aflau. Disputele politice au încercat mereu să își pună amprenta pe aceste momente speciale. Pregătirea aderării la NATO și la Uniunea Europeană a adus subiectele europene și nord-atlantice în conținutul marii sărbători.
În 2018, anul Centenarului Marii Uniri, ziua de 1 Decembrie a avut semnificații speciale. Se împlinea un secol de la Marea Adunare a românilor care, la Alba Iulia, au votat unirea cu România, schimbând radical soarta acestui popor. Întreaga Românie a evoluat în acești ani, de după căderea comunismului, la 22 decembrie 1989. În prezent este un partener esențial al Alianței nord-atlantice, mai ales în contextul complicat al războiului de la frontierele sale.
În acest an, sărbătoarea națională de la 1 Decembrie a avut și o trăsătură pozitivă, venită de la Rabat, în Maroc. Acolo s-a întrunit Comitetul Interguvernamental pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial al UNESCO și a votat ca ia românească, numită "cămașa cu altiţă", să fie inclusă pe Lista Patrimoniului Imaterial al Umanităţii. Dosarul votat chiar de 1 decembrie s-a numit "Arta bluzei tradiționale cu broderie pe umăr (altiță) - element al identității culturale în România și Republica Moldova", și a fost susținut de București și Chișinău. Ia românească a devenit foarte cunoscută în întreaga lume, în ultimul timp, fiind purtată în cele mai diferite ocazii dar mai ales de Ziua Națională.
Linkuri utile
Copyright © . All rights reserved