Sărbători în fel şi chip

Trecerea dintre ani este un moment pe care fiecare ţară îl marchează cu fast, dar şi cu obiceiuri specifice. Dincolo de mâncărurile tradiţionale, diferite de la ţară la ţară, există datini ce s-au păstrat şi care sfidează modernitatea. În Grecia se sparg farfurii, pentru ca anul nou să fie bogat, în Danemarca se spune că dacă te trezești cu multe obiecte vechi de veselă la ușa casei ești norocos și ai muți prieteni. Şi tot aşa.

Nu mai puţin colorate sunt sărbătorile românilor. De Anul Nou, în gospodăriile tradiţionale, dar chiar şi în oraşe, se păstrează obiceiul cetelor ce merg din casă în casă, respectiv pe străzi, cu Sorcova, Pluguşorul,  cu "Capra" sau cu "Ursul".

Din seara de 31 decembrie pornesc prin sate cetele de colindători costumaţi pentru a speria spiritele rele. În satele bucovinene se obişnuieşte ca "mascaţii" să umble în ceată de personaje: ursul, capra, căiuţii, cerbii, urâţii, frumoşii, dracii, doctorii, ursarii, bunghierii etc. Umblatul cu Ursul este întâlnit doar în Moldova, de Anul Nou. Ursul este întruchipat de un flăcău purtând pe cap şi umeri blana unui animal, împodobită în dreptul urechilor cu ciucuri roşii. În zgomot de tobe şi fluier şi sprijinită într-un ciomag, masca mormăie și imită pașii legănați ai ursului. Semnificația este purificarea și fertilizarea solului în noul an. Există ipoteza că la originea acestui obicei s-ar afla un cult traco-getic.

Umblatul cu Capra ţine, de regulă, de la Crăciun până la Anul Nou. Măştile care evocă la Viclaim personaje biblice sunt înlocuite acum de masca unui singur animal, al cărui nume variază de la o regiune la alta: cerb în Hunedoara, colind cu capra sau ţurca în Moldova şi Ardeal, boriţă (de la bour) în partea sudică a Transilvaniei. În Muntenia şi Oltenia, capra este denumită "brezaia" (din cauza înfăţişării pestriţe a măştii), şi obiceiul se practică mai ales de Anul Nou. Capra se face dintr-un lemn scurt, cioplit în formă de cap de capră, care se înveleşte cu hârtie roşie, peste care se pune o altă hârtie, neagră, mărunt tăiată şi încreţită, sau se lipeşte o piele subţire cu păr pe ea. Cercetătorii presupun ca dansul caprei provine din ceremoniile sacre arhaice închinate morţii şi renasterii divinităţii.

Un obicei pitoresc este păstrat la Cavnic, în judeţul Maramureş, unde  începând de la Crăciun şi până la începutul lunii ianuarie, când oamenii sărbătoresc "Crăciunul cel bătrân", colindă Brondoşii. Se spune că aceştia i-ar fi alungat pe tătari, care veniseră la Cavnic, în 1717. Dar astăzi menirea lor este tot să alunge spiritele rele.

În sudul ţării, anul începe cu colindul Brezoaielor, după cum am aflat de la Ştefan Costel, sătean al comunei Domneşti, judeţul Ilfov:  "Noi, Brezoile, intrăm în casele gospodarilor din comuna Domneşti, la începutul lunii ianuarie, pe data de 1 a fiecărui an, ca să speriem duhurile rele din case. Cu ocazia asta noi am încercat, după zeci de ani să reînviem acest obicei, pentru că de-a lungul anilor, se pierduse în negura timpului. Acum o echipă din comuna Domneşti şi-a propus să adunăm copii şi să-i învăţăm ca să ducă aceste obiceiuri străvechi mai departe. Brezoile nu sunt un număr fix, pot să participe toţi cetăţenii urbei. Costumele specifice ale Brezoii sau Dumalu, cum se mai zice la noi, sunt aceste zdrenţe, clopote, chipuri cu pene."

Din decembrie până pe 6 ianuarie, la Luncaviţa, în judeţul Tulcea pornesc cetele de Moşoaie. I-am întâlnit şi noi, la Muzeul naţional al satului Dimitrie Gusti, din Bucureşti şi am aflat cum măştile sunt pregătite tot anul, de la profesor Marcu Trandafir "Acest obicei este o tradiţie locală de la Luncaviţa de Tulcea. Masca aceasta este confecţionată dintr-o plantă înrudită cu bostanul. Dar bostanul are miezul pentru plăcintă, iar planta asta (cătrun) are doar seminţe. Înainte tineretul le folosea pentru măşti de Moşoaie, iar bătrânii le foloseau la culesul viei: o parte se tăia şi se făcea ca un ibric, de turnat mustul, iar o altă cătrună tăiată deasupra şi cu vrejul drept se folosea ca pâlnie. Ei, aţi văzut că la Moşoaie au nasul întors şi ca să fie aşa, oamenii le suspendă pe ceva şi în momentul în care cresc vrejul acela se întoarce."

Aşa urâte sunt Moşoaiele că spiritele rele fug de lângă casa omului, iar dacă nu merge cu urâţenia, Moşoaiele au şi măciuci din papură şi bat spiritele rele.

În prima zi a noului an, se merge cu "Pluguşorul" şi cu "Sorcova", obiceiuri ce invocă prosperitatea şi belşugul pentru gospodăria celui care primeşte colindătorii. Se spune că cei care nu primesc cetele de colindători vor avea necazuri şi sărăcie în anul ce vine.